În Consiliul Local Timișoara, Comisiile de Specialitate sunt de decor

Nu ne mai surprinde nici un fel de anomalie care vine dinspre Primăria Timișoara după scandalul cu trotuarele din cartierul Cetate, când a fost încălcată cu bună știință Legea 50 , Articolul 24. Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda urmatoarele: b) continuarea executarii lucrarilor dupa dispunerea opririi acestora de catre organele de control competente, potrivit legii. (Directia de Cultura Timis în acest caz este organ de control). După o analiză amănunțită a Hotărârii de Consiliu Local nr. 357/ 01.09.2020 am constatat că un funcționar public a tras pe sfoară consilierii locali. La o primă citire a Proiectului de Hotărâre adăugat, ca de obicei, pe listă suplimentară, nu e nimic grav. Dar dacă ne uităm în anexe observăm cum un HCL bate o lege organică. Pentru a ne dumiri am întrebat câțiva dintre consilierii locali, dacă la Proiectul de Hotărâre au avut și anexele? Nimeni nu a dat un răspuns clar. Nici nu e de mirare, pentru că din anul 2015, ședințele comisiilor de specialitate sunt de decor, la fel si si consilierii care le alcătuiesc. Comisiile de specialitate au printre atribuții principale analizarea proiectelor de hotărâri ale consiliului local. Dar, ”Legea sunt eu!”, un dicton aplicat cu succes în clădirea de pe Bulevardul C.D. Loga nr. 1. De puține ori s-au auzit voci din consiliu, care să reteze acest elan muncitoresc. Elan, care uneori se întoarce împotrivă. Proiectul ”Timișoara civică” funcționează, chiar dacă haosul de pe site-ul Primăriei Timișoara este întreținut cu bună știință.

Foto: adevarul.ro

Legea 196/2018 este o lege organică, iar modificarea ei sau completarea ei se face tot printr-o lege organică şi nu printr-o Hotărâre de Consiliu Local. Legea 196/2018 prevede următoarele: Art.2, e) atestat – actul care dovedește calitatea de administrator de condominii, prin care persoanele fizice care dețin certificate de calificare, conform lit. f), sunt atestate de către primar, la propunerea compartimentelor specializate în sprijinirea, îndrumarea și controlul asociațiilor de proprietari din cadrul autorității administrației publice locale, în baza unei hotărâri a consiliului local; f) certificat de calificare profesională – actul care dovedește calificarea profesională a persoanelor fizice pentru a îndeplini ocupația de administrator de condominii, în conformitate cu legislația privind învățământul superior sau privind formarea profesională a adulților. Din cele două prevederi rezultă clar că persoanele fizice nu se examinează de către Primărie, pentru că pregătirea lor este asigurată prin curs. La art.10, Legea spune că:  (5) La propunerea compartimentelor specializate în sprijinirea, îndrumarea și controlul asociațiilor de proprietari din cadrul autorității administrației publice locale, primarul, în baza unei hotărâri a consiliului local, atestă persoanele fizice în vederea dobândirii calității de administrator de condominii; (6) Atestatul prevăzut la alin. (5) se emite în baza următoarelor documente: a) certificatul de calificare profesională pentru ocupația de administrator de condominii, conform prevederilor art. 2 lit. f); b) cazierul judiciar care să ateste că nu a suferit nicio condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru o infracțiune de natură economico-financiară. Se observă că legea prevede concret ce documente stau la baza emiterii atestatului. Atestatul administratorului poate fi suspendat sau retras, ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive, în cazul în care instanțele judecătorești competente au stabilit existența unui prejudiciu cauzat de administrator. Atestatul este valabil 4 ani de la data emiterii și poate fi reînnoit în aceleași condiții în care a fost emis.

Spre surprinderea nostră, Proiectul de Hotărâre nu apare pe ordinea de zi făcută publică, acesta a fost pe lista suplimentară şi a fost aprobat de către consilierii locali. În referatul de aprobare se oservă ca primăria îşi propune să asigure un cadru legal pentru atestare, deşi Legea 196/2018 prevede clar cum se obţine atestarea. Atât în referat, cât şi în raport nu se motivează, nu se aminteşte de prevederi introduse în metodologie. Hătărârea de Consiliu nr. 357 prevede două metodologii, una pentru atestare şi una pentru reatestare, dar în anexe. Anexe pe care la momentul ședinței nu au fost aduse spre înștiințarea consilierilor. Anexa 1:  la Hotărârea de Consiliu local, la art.5 se prevăd condiţiile pentru atestare, prevede articole altele decât cele din Legea 196/2018. În art.6 se prevede certificare calităţilor profesionale, ori acest lucru nu mai este prevăzut în noua lege, întrucât s-a prevăzut obligativitatea cursului, care în vechea lege nu era şi ca atare era necesar un examen. La art.8.1se observă că se cer documente care nu sunt prevăzute în legea 196/2018, printre care enumerăm: Adeverinţa medicală care trebuie solicitată la la angajare, conform codului muncii şi nu la atestare; Aviz psihologic în original (pentru candidații la funcțiile politice nu e necesar). Se introduce capitolul 3 cu prevederi care nu sunt cuprinse în Legea 196/2018. De exemplu: Art.12 21.1 paragraful 2: Suspendarea certificatului de atestare va opera până la achitarea prejudiciului stabilit prin hotărârea judecătorească, cu excepția cazului în care prejudiciul a fost stabilit prin hotărâre judecătorească pronunțată de către o instanță penală, prin care s-a dispus și condamnarea administratorului. Art.12 punctele 12.2, 12.3, 12.4, Art.14, art. 15, art.18.2, 18.3, art.20; Similar,aceste condiţionări se pun şi la persoane juridice, la art. 40 se prevede o comisie de atestare, dar această comisie nu îşi mai are rostul atât timp cât legea nu mai prevede examen. Art. 43 se prevede o comisie de soluţionare a contestaţiilor, la fel nu mai este necesară pentru că nu sunt examene. Toată procedura de atestare trebuie să se facă de către funcţionarii din primărie, iar contestaţiile să se rezolve ca orice contestaţie la un document al primăriei. Referitor la Anexa 2, observăm că la art.2 din nou se cer documente ca şi la Anexa 1, care nu sunt necesare, nefiind prevăzute de lege. La art. 3 la fel, primăria doreşte să organizeze examen, contrar Legii 196/2018. Art.4 (1), (2) se observă că vor să organizeze examen, deşi legea nu prevede aşa ceva. Reatestarea se face pe baza aceleiaşi metodologii ca şi atestarea, dacă dosarul este complet. La articolele 5 și 6 la fel, se vrea examen.

Ce am constata noi, dincolo de de această Hotărâre de Consiliu Local? Funcționarul care a pregătit documentația pentru această hotărâre predă cursuri la o societate comercială abilitată în a pregăti persoane pentru a obține atestatul pentru administrator.

Ceea ce am prezentat mai sus este un abuz girat de superficialitatea unor oameni aleși în funcția de consilieri ai Consiliului Local al Municipiului Timișoara.  L-am contactat pe domnul Petru Olariu, președintele Federației Asociațiilor de Locatari din Timișoara, care ne-a mărturisit că și dânșii au constatat aceleași nereguli. Mai mult, FALT-ul a trimis un document către prefectura Județului Timiș în care solicită să fie analizată cu mai mare atenție prevederile Hotărârii de Consiliu nr. 357/ 01.09.2020 în raport cu legea 196/2018 privind  infiinţarea organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor.

Așteptăm răspunsul prefecturii Județului Timiș! Chiar daca e campanie electoralaă suntem atnți la tot ce se mișcă în Primăria Timișoara…

Am solicitat clasarea în regim de urgență a Podului de Fier din Lugoj

Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei a solicitat Direcției Județene pentru Cultură Timiș clasarea de urgență a Podului de Fier din Lugoj. Argumentul   pentru clasare este conform încadrării criteriilor stabilite de Norma metodologică de clasare și inventariere a monumentelor istorice (Ordinul nr. 2260/2008 al Ministerului Culturii și Cultelor privind aprobarea Normelor metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice).

Fotografie de la inaugurarea Podului de Fier din Lugoj, Colecția Gaidoș Cristian Oliviu

Podul de Fier din Lugoj  a fost un martor tăcut al procesului de urbanizare prin care a trecut Lugojul la începutul secolului XX, podul de fier peste râul Timiș reprezintă astăzi un reper arhitectural, atât pentru localnici, cât și  pentru turiștii dornicii să se familiarizeze cu istoria fostei “capitalei culturale a românilor bănățeni”  din periaoda dualistă. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe fondul dezvoltării economice a Lugojului, respectiv creșterea traficului dintre cele două comunități despărțite de râul Timiș, română și germană, s-a simțit nevoia înlocuirea punții de lemn, veche de două secole. Deși chestiunea unui pod nou a fost ridicată în 1887 în mandatul primarului Constantin Rădulescu, proiect s-a materializat abia la începutul anilor 1900, grație unui împrumut de 320.000 de coroane, pe care primăria l-a facut pentru ridicarea efectivă a podului. Licitația, la care s-au înregistrat 17 oferte, a fost câștigată de firma „MANDEL (Julius), HOFFMANN (Sándor) & QUITTNER (Vilmos)” din Budapesta (Nádor-u. 20), cu suma de 187. 807 coroane, restul banilor (din cei 320.000) fiind utilizati pentru construirea celor patru căsuțe de vămă, montarea lămpilor electrice, astfaltarea trotuarelor etc.  Lucrările au început în luna iulie 1901, circulația fiind deviată pe celălalt pod de lemn, numit al Economilor (unde se află podul de beton astăzi). Podul de fier are două deschizături de 35 metri fiecare, susţinute de un pilon central si cele două rambleuri. Are o structură din grinzi cu zăbrele, iar partea carosabilă, dublată de două trotuare, este aşezată pe legăturile ce unesc traversele (platelajul). Piesele din fier au fost fabricate la Uzinele StEG din Reșița și montate ulterior la Lugoj. Cantitatea de fier folosită la realizarea podului a fost de 185.554 tone. Inaugurarea solemnă  a avut loc  în  data de 31 august 1902, într-o zi de duminică la ora 11.

Deși podul a rezistat vremelnic la numeroase indundații ((1910,1912,1926,1949, 1966, 2000, 2020), starea lui s-a înrătățit in ultimul deceniu (anexă poze din iul. 2020). De la ultima verficare temeinică a podului (singura!), efectuată în 1962, când au fost întărite și completate niturile existente, s-au mai executat periodic lucrări superficiale de mentenanță care au vizat însă suprastructura podului: sablarea şi remedierea căii de rulare.  În aceste condiții, raporându-ne la valoarea arhitecturală a obiectivului, considerăm necesară clasarea lui ca monument istoric, respectiv urgentarea procesului de consolidare (structură metalică, picior de beton și zidărie) și conservare a bătrânului pod de fier.

Prin urmare, considerăm extrem de relevante atât vechimea podului, considerabilă din punctul nostru de vedere, dar și celelalte criterii indicate în cadrul prevederii legale de clasare a Podului de Fier din Lugoj. Din punctul nostru de vedere faptul ca acest pod nu este deja monument istoric este o scăpare și o eroare pe care dorim, prin efortul nostru și bunăvoința Primăriei Municipiului Lugoj, a Direcției Județene pentru Cultură Timiș, sa o reparăm.

Mulțumim domnului Cristian Ovidiu Gaidoș, muzeograf la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică din Lugoj,  pentru spijinul acordat în documentarea și studiul istoric preliminar necesar documentației de clasare.