Numai despre flori în luna mai

La expoziţia agro-industrială din anul 1891, de la Timişoara, grădinarul Wilhem Mühle a primit Crucea de Aur în grad de ofiţer din partea împăratului Franz Josef, ocazie cu care a devenit florarul oficial al Curţii Imperiale de la Viena. Parcul expoziţiei, realizat de timişoreanul Wilhelm Mühle, a primit numele Franz Josef după ce însuşi împăratul a vizitat-o şi a rămas impresionat. În 1891, aranjamentele florale, realizate din peste 300 de soiuri de trandafiri, aveau să dea, peste ani, numele actual, Parcul Rozelor, iar Timişoarei, renumele de oraş al florilor. În memoria orașului există un zvon că acest parc a fost construit și datorită unor femei influente din Cetate, care au donat o sumă importantă de bani, atât pentru crearea acestui mic paradis, cât și pentru aducerea din străinătate a unui număr impresionant de specii diferite de trandafiri.


Iată că, după sute ani, alte femei din Timișoara, organizate în Clubul Lions, s-au implicat pentru reabilitarea ceasului floral. Ceasul floral era cândva un simbol al orașului nostru. Astfel, se continuă tradiția implicării cetățenilor în a organiza frumosul în Timișoara.
Poate că este momentul ca parcurile orașului să fie lăsate spre administrarea unor organizații nonguvernamentale, așa cum era cândva „Asociaţia iubitorilor parcului” care îngrijea Parcul Coronini. Spun acest lucru pentru că se vede cu ușurință faptul că, la acest capitol, managementul Primăriei Timișoarei a dat greș.

Cultura dezvoltării urbane ecologice durabile dezbătută la Universitatea Politehnica din Timișoara

Astăzi, provocarea este de a găsi modalitatea de a participa, cu creativitate și cu implicare, la transformarea orașelor, pentru a le face mai agreabile pentru locuit, și a evita degradarea acestora. Pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor locuitorilor, autoritățile locale trebuie să facă față unor provocări de cinci tipuri: ecologice, sociale, economice, culturale și celor care testează rezistența lor la situații destabilizante.

Cum a ajuns Timişoara să fie considerată un oraş al parcurilor şi al grădinilor? Suntem încredințați că cel mai important motiv în procesul de devenire ca oraş al grădinilor a fost faptul că de‑a lungul secolelor a fost înconjurat de mlaştini, locuitorilor fiindu-le necesar amenajarea de grădini, care să preia din disconfortul creat de ecosistemul unei mlaștini. Aceste mlaștini au constituit un avantaj strategic, dar și o piedică importantă pentru extinderea localităţii, dar și o amenințare pentru sănătatea locuitorilor săi. Pe lângă celebra Grădină a Pașei, hărțile habsburgice pomenesc de existența mai multor grădini din suburbiile Cetății Timișoara, fapt ce indică o dovadă clară a preocupării timișorenilor de a-și îmbunătăți bunăstarea și calitatea vieții.

În acest sens, la Universitatea Politehnica Timișoara a avut loc Conferința Internațională ”Cultura dezvoltării urbane ecologice durabile”, proiect finanțat din Granturi SEE (Spațiul Economic European) și Norvegiene pentru reducerea disparităților sociale și economice în Spațiul Economic European și întărirea relațiilor bilaterale dintre statele donatoare și cele beneficiare. Conferința a fost moderată de Lector Prof. Dr. Ing. Rareș Halbac-Cotoară-Zamfir cu participarea lui Jannes Stolte de la Norsk Institutt for Bioekonomi, Johan Barstad și Rhys Evans de la Høgskulen for Grøn Utvikling din Norvegia, Virginia Marchetti de la Istituto Comprensivo Sandro Pertini – Martinsicuro-Italia, Galofre Fortuny Margerita, de la Escola Bernardí Tolrà Catalonia-Spania și a mai multor cercetători ai Universității Transilvania din Brașov și reprezentanți ai Universității Politehnica Timișoara.

În teorie, Strategiile Integrate de Dezvoltare Urbană reprezintă un instrument de planificare care să răspundă nevoilor de dezvoltare locală și să asigure continuitatea pe termen lung a viziunii de dezvoltare. Strategiile ajută administrațiile locale să ia cunoștință de problemele principale ale comunității, să formuleze priorități de viitor. În acest sens, viceprimarul Cosmin Tabără, participant la această conferință, a lansat o provocare specialiștilor prezenți: gestionarea deșeurilor rezultate în urma lucrărilor de construcții, care poluează intens spațiul verde prin ridicarea unei movile din moloz. Movilă care în timp, să fie împădurită, generând astfel o stavilă artificială împotriva vânturilor puternice și un nou plămân pentru Timișoara.

Una dintre principalele concluzii a fost că orașele se confruntă cu menținerea și îmbunătățirea calității spațiului public, precum și cu asigurarea accesului echitabil la spațiile verzi și publice. Procentul ridicat de spații urbane dezafectate rezultate din restructurarea activității de producție și peri-urbanizarea acestui tip de activități reprezintă atât o provocare, cât și o oportunitate de regenerare. În acest sens reprezentanții universităților din Norvegia au prezentat proiecte implementate cu succes în țara lor. Amprenta urbană a unui oraș este într-o continuă evoluție, densificându-se, modificându-și utilizările terenurilor și uneori extinzându-se. Gestionarea responsabilă a expansiunii și a creșterii compacte sunt subiecte importante pe agenda sustenabilității; prin urmare, evoluția amprentei urbane prezintă un interes deosebit pentru cercetători.

Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei a fost partener în desfășurarea acestui proiect!

 

Motor pentru Filmul PRO Musica 5.0 (titlul provizoriu)

Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei a susținut luni, 22 mai a.c. de la ora 12.00, la Hotel Atlas din Timișoara, Piața Sfântul Gheorghe nr. 2-3, o Conferință de presă pentru prezentarea echipei și începerea filmărilor la pelicula PRO Musica 5.0 (titlu provizoriu).
La întâlnirea cu jurnaliștii au participat: Ilie Stepan, liderul grupului Pro Musica, și Doru Eugen Iosif, precum și o parte dintre realizatorii filmului: Gheorghe/Gelu Sfaițer, regizor; Vlad Doboș, Asistent de regie; Marian Odangiu (autorul scenariului), Valentin Beleiu, Editor de imagine și Aurelian Scorobete, Grafica cinetică.
A fost prezentată echipa de proiect: GHEORGHE/GELU SFAIȚER, Regia artistică; VLAD DOBOȘ, Asistent de regie; MARIAN ODANGIU, Scenariul; RAFAEL VASILCIN și OLIMPIU VUIA, Directori de imagine; VALENTIN BELEIU, Editor de imagine; AURELIAN SCOROBETE, Grafica cinetică; PAVEL VEREȘ, Grafic design; SEBASTIAN CIOCAN, Sunetul; BOJIȚA ILICI, Machiaj; LUCIAN CIORBA, Producător executiv și ILIE SÎRBU, Producător General.
Filmul este produs de ASOCIAȚIA SALVAȚI PATRIMONIUL TIMIȘOAREI cu sprijinul https://www.constructim.ro/ și https://www.business-plus.ro/ cărora le mulțumim pentru întreg efortul depus!
PRO Musica 5.0 va fi un documentar artistic-muzical cu elemente de docu-dramă, ce are ca temă istoria prezenței grupului timișorean ”PRO Musica” în spațiul culturii române de-a lungul unei jumătăți de secol, de la începutul anilor ’70, până în prezent.
Proiectul se întemeiază, în principal, pe evocările, confesiunile și opiniile principalilor componenți ai grupului, filmate în anul 2023, cu o abordare retrospectivă. La acestea se adaugă reconstituirile teatralizate cu actori (docudrama), părerile și mărturiile unor muzicieni care s-au integrat, într-un moment sau altul, în grup, colaboratori, intelectuali, personalități sau simpli iubitori și admiratori ai formației, susținute de un bogat suport sonor și vizual, secvențe de arhivă din concertele grupului și/sau din afara lor, fotografii, videoclipuri, afișe, cataloage, pliante, documente etc.
Principalele repere ale scenariului se referă la cele cinci etape esențiale din istoria grupului PRO Musica:
a) etapa folk (opera folk ”Creanga de cireș” și piesa ”Glossa”)
b) etapa rock progresiv cu influenţe de ethos naţional şi balcanic (”Zările gri”, ”Poarta de foc” etc.)
c) etapa rockului baroc (opera ”Introducere într-un concert baroc”)
d) etapa cu ample reverberații a piesei ”Timișoara”
e) etapa marilor concerte de sinteză ale grupului.
Un loc important în economia scenariului îl ocupă consemnarea premierelor absolute ale grupului, în context muzical/cultural național și internațional:
a) prima operă folk din istoria musicii românești
b) primul concert rock organizat in Romania într-un spital de psihiatrie
c) participare la toate cele nouă ediții ale Festivalului ”Tim Rock”
d) singura trupă rock din România a cărei lucrare în versiune scenică a avut parte de 11 vizionări ale cenzurii comuniste şi apoi a fost interzisă
e) primii muzicieni, componenți ai grupului PRO Musica, ce au cântat în public, în fața a peste 100.000 de manifestanți, împotriva regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu (cu dictatorul la acea dată incă la putere) în primul oraș liber din România (20 decembrie 1989)
f) prima trupă rock a cărei compoziție (piesa ”Timișoara”) a devenit, prin Hotărâre de Consiliu Local, imn oficial al unui municipiu mare (Timișoara)
g) piesa ”Timișoara” este primul disc single privat apărut în România
h) cvadruplului album Stepan Project ”Lumina” este primul DVD muzical produs in România care are ca normă de sunet si Dolby Surround 5.1.
i) primul concert rock in aer liber susținut vreodată în Estul Europei, de o maximă complexitate, într-un penitenciar din Europa de est.

După conferința de presă, a avut loc un tur al Hotelului Atlas.

  

  

Pe această cale le mulțumim domnilor Darius Jumanca și Tavi Grama pentru că ne-au pus la dispoziție spațiul https://atlashotel.ro/ și că au fost alături de începutul proiectului nostru.

Hotelul Atlas este situat în zona centrală a Timișoarei, chiar peste drum de Piața Sf. Gheorghe, Atlas Hotel este un spațiu de cazare original, cu o identitate aparte.

Atlas Hotel înseamnă căldură, ospitalitate și energii pozitive!

Construcție nouă, finalizată în 2021, hotelul dispune de 51 spații de cazare structurate pe mai multe tipuri de camere și apartamente.

Invitație la conferința de presă, începerea filmărilor la pelicula PRO Musica 5.0 (titlu provizoriu).

Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei vă invită luni, 22 mai a.c. de la ora 12.00, la Hotel Atlas din Timișoara, Piața Sfântul Gheorghe nr. 2-3, la o Conferință de presă pentru prezentarea echipei și începerea filmărilor la pelicula PRO Musica 5.0 (titlu provizoriu).

Filmul va fi un documentar artistic-muzical cu elemente de docudramă, ce are ca temă istoria prezenței grupului timișorean ”PRO Musica” în spațiul culturii române de-a lungul unei jumătăți de secol, de la începutul anilor ’70, până în prezent.

Produs de Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei, proiectul se întemeiază, în principal, pe evocările, confesiunile și opiniile principalilor componenți ai grupului, filmate în anul 2023, cu o abordare retrospectivă. La acestea se adaugă reconstituirile teatralizate cu actori, părerile și mărturiile unor muzicieni care s-au integrat, într-un moment sau altul, în grup, colaboratori, intelectuali, personalități sau simpli iubitori și admiratori ai formației, susținute de un bogat suport sonor și vizual, secvențe de arhivă din concertele grupului și/sau din afara lor, fotografii, afișe, pliante, documente etc.

După conferința de presă, va avea loc un tur al Hotelului Atlas urmat de un bufet de bun început.

Revoluția descentralizării trebuie să înceapă de la Timișoara

Autorităţile locale din România nu funcţionează nici măcar la nivelul satisfăcător și asta se întâmplă din cauza organizării UAT-urilor prin lege. NU este doar vina primarilor sau a consilierilor locali pentru faptul că autorităţile locale funcţionează prost, ci și a politicilor practicate de Guvernul României după Revoluția din 1989.

Primăria Timişoara avea, în anul 1989, un număr de 50 de angajaţi. În anul 2022, în urma reorganizării statului de după Revoluția din 1989, Primăria Timişoara a ajuns la puțin peste 500 de angajaţi funcţionari publici. În situaţia în care populaţia oraşului a scăzut. Înainte de 1989, se ştia ca suntem, undeva peste 300.000 locuitori, în 1992 eram 334.115, iar în 2013 am mai rămas 303.737, iar astăzi, suntem sub 200.000 de locuitori.

Numărul total de angajaţi plătiți din bugetul primăriei Timișoara este unul mult mai mare, prin înfiinţarea unor noi structuri așa cum este Evidența Populației sau Poliția Locală, care cândva erau responsabilitatea Ministerului de Interne. În perioada comunistă la nivelul oraşelor și a municipiilor era o singură Întreprindere de Construcții, Reparații și Administrare Locativă, așa cunoscutele ICRAL, care era denumirea generică dată unor companii de stat din România ce aveau ca obiect de activitate administrarea și întreținerea fondului locativ al statului. Comuniștii erau în tot și în toate. Astăzi, noi timișorenii ne putem mândri cu șapte astfel de societăţi desprinse din mamutul Centralizat. Asta înseamnă șapte consilii de administraţie, șapte manageri, șapte structuri cu personal administrativ.

Unii văd fragmentarea activităţii de gospodărire orăşenească ca pe una  dezastruoasă din toate punctele de vedere, alții pun acest dezastru pe lipsa comunicării dintre Primărie și aceste societăți, la care se adaugă și legislația necorelată la realitățile și responsabilitățile din administrație. Comunicarea este esențială, dar momentan lipsește cu desăvârșire, atât în interiorul Primăriei, cât și în relația cu societățile aflate în subordonare, asta pentru că lucrează cu date incomplete, motiv pentru care ne trezim, că o stradă, astăzi, a fost asfaltată, iar mâine este spartă pentru cine știe ce motiv.

Noi nu luăm partea primarului în decizia administrativă, dar din punctul nostru de vedere oricât de capabil ai fi este imposibil să semnezi în cunoştinţă de cauză sute de acte pe zi, din care cele mai multe au şi o documentaţie ataşată. Considerăm că este anormal şi imoral să aruncăm întreaga răspundere a administrării unui municipiu, oraș sau comună pe umerii unui singur om, care nu este remunerat pe măsura implicării în destinul unei localități. Că primarul este capabil sau incapabil să administreze este o altă discuție, aproape fără sfârșit, decizia electoratului hotărăște cine le administrează localitatea, dar până unde poate să hotărască primarul sau aleșii locali, în condiţiile în care există un corp de funcţionari publici, prin a căror semnătură avizată poate să certifice sau nu un proiect de hotărâre de consiliu local, pentru că de asta și-au ales o carieră în administraţie.

Carol Telbisz, primarul Timișoarei

Suntem convinși, că dacă există voință politică, lacunele din Legea Administrației Publice Locale pot fi acoperite prin amendarea prezentei legi, dar înainte trebuie identificare și transmise atât prefectului județului cât și aleșilor locali din Parlamentul României situația reală în care se zbat UAT-urile. Lucru care trebuie să-l facă aleșii locali. Din acest motiv susținem ca reprezentanții noștri în Parlament să fie de a-i locului, să nu fie parlamentari de import, care să ne cunoască problemele și să le supună dezbaterii în cel mai mare for legislativ al țării noastre. Numai comunicând putem repara cele stricăcioase din Administrația Publică Locală.

”Este urgentă extinderea autonomiei Administrației Locale necesară pentru mărirea responsabilității politicii urbane. Din acest motiv propun modificarea dreptului de administrare al bunurilor din domeniul public si privat al statului prin  transferul proprietății statului public sau privat de pe raza Unităților Administrativ Teritoriale în proprietatea acestora prin Hotarare de Guvern”, spunea viceprimarul Timișoarei, Cosmin Tabără, în ziarul Opinia Timișoarei.ro. Un mesaj trecut neobservat de toată lumea, pentru că lucrurile serioase nu mai interesează pe nimeni, din nefericire. Această inițiativă legislativă ar simplifica semnificativ activitatea de pe masa de lucru a Guvernului și a procedurilor de implementare a proiectelor strategice de către Unitățile Administrativ Teritoriale. Este important de știut că, la acest moment titularii dreptului de administrare, concesionarii și titularii dreptului de folosință gratuită au obligația înscrierii acestor drepturi reale în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, în condițiile legii, fără a se putea folosi de acestor bunuri în implementarea unor proiecte care se pot dezvolta pe patrimoniul domeniului public sau privat al statului din UAT-uri. O piedică mare pe care administrațiile locale nu o pot trece decât, dacă Guvernul României face un prim-pas spre descentralizare concret, nu doar prin declarații politice în prag de alegeri. Este momentul ca statul român să dea înapoi ce a luat UAT-urilor în anii comunismului.

Sperăm ca aleșii locali să învețe din istoria locală și să calce pe urmele primarului Timișoarei, Carol Telbisz, care a obținut ridicarea caracterului de fortificație a cetății, convingându-l pe împăratul Franz Josef să semneze acesl decret, în anul 1892. Prin înlăturarea zidurilor, Timișoara a dezvoltat un plan urbanistic, care și astăzi este un reper pentru urbaniști.