Cazul Koln s-ar putea repeta la Timisoara

With
Comentariile sunt închise pentru Cazul Koln s-ar putea repeta la Timisoara

În martie 2009 s-a prăbuşit clădirea Arhivelor Oraşului Köln deasupra şantierului pentru realizarea liniei subterane de metrou, ducând la decesul a două persoane, pierderea a bunuri de arhivă inestimabile şi daune materizale în valoare de un miliard de euro. Cu câteva luni înaintea catastrofei s-au observat fisuri atât în pereţii clădirii ce adăpostea arhivele cât şi în ai celor din jur dar semnalele de alarmă au fost ignorate. Pe data de 3 martie, muncitorii din subteran au observat nereguli şi au ieşit să avertizeze persoanele de la suprafaţă. Pentru două persoane însă, pentru clădirea arhivelor şi a încă doua imobile a fost însă prea târziu, acestea surpându-se peste locul unde se lucra la tunelul subteran. Chiar dacă încă se conduc anchete pentru aflarea cauzei catastrofei, o ipoteză este scăderea nivelului pânzei freatice datorită mai multor fântâni ilegale din împrejurimi, ceea ce ar fi dus la o diferenţă de nivel a pânzei freatice între două zone şi ar fi condus la curenţi subterani, pe principiul vaselor comunicante (vezi foto). Aceştia ar fi spălat solul nisipos de sub clădire creând un gol sub aceasta. Menţionăm că în Germania există norme stricte pentru prevenirea a astfel de situaţii. Incert este şi dacă executantul are vreo vină. Ce este cert însă, este că Timişoara dispune de un sol nisipos datorită mlaştinilor care se întindeau în trecut aici, că pânza freatică este foarte ridicată în Timişoara (între 0,5 – 4m) şi că normele noastre, cele existente, de multe ori nu se respectă cu stricteţe. De asemenea, clădirea Muzeului Banatului prezintă fisuri serioase tot datorită alunecării solului nisipos care s-a uscat pe baza lucrărilor efectuate la pasajul din Piaţa Victoriei înainte de 1989 (dacă clădirea Operei Române a putut fi salvată atunci prin pomparea de beton lichid in subteran, nu se poate spune încă acelaşi lucru despre clădirea muzeului).

Aşadar există aceleaşi premise ca în cazul arhivelor din Köln: un sol nisipos, o pânză freatică a cărei nivel ar putea necesita coborârea sa în zona unde se lucrează, fisuri în clădirile învecinate, ba chiar antecedente extact în acelaşi perimetru şi valoarea inestimabilă a cladirilor de patrimoniu în imediata vecinătate a cărora ar urma să se lucreze, dar şi a persoanelor care locuiesc în ele şi a căror viaţă ar putea fi pusă în pericol.