„Fațade pentru voturi, ruine pentru cetățeni”

În timp ce administrația useristă condusă de un primar peocupat de orice altceva decât de Timișoara își construiește imaginea de „reformatoare”, „transparentă” și „modernizatoare”, realitatea urbană a Timișoarei spune o poveste diametral opusă. Orașul este sufocat de probleme cronice, rostogolite cu un cinism abil sub forma unor promisiuni vagi sau proiecte „în consultare publică perpetuă”. Un exemplu grăitor: clădirea de pe strada Ion Ghica nr. 18, o veritabilă rană urbanistică ignorată complet de autorități.

Această casă, cu valoare arhitecturală evidentă și potențial de patrimoniu local, stă să cadă sub greutatea nepăsării. Fațada este degradată, intervențiile sunt neconforme, iar zona din jur exprimă haos urbanistic și dezinteres pentru spațiul public. În loc de intervenții clare și coerente, vedem o administrație care mimetizează grija pentru patrimoniu, dar ocolește cu grijă orice decizie fermă sau acțiune reală.

De la cadastrul neactualizat din 1954, până la un Plan Urbanistic General iluzoriu, administrația USR preferă să livreze comunicate elegante, în locul unor intervenții sistemice și asumate. Nici până azi, Timișoara nu știe cât teren are în intravilan și cât în extravilan. Proiectele majore de urbanism sunt amânate la infinit, în timp ce clădirile monument istoric se prăbușesc, la propriu și la figurat, în uitare.

Actualul Plan Urbanistic General (PUG) al Timișoarei este, în fapt, o construcție iluzorie, care nu reflectă fidel realitatea din teren. Situații absurde apar constant, iar la elaborarea fiecărui nou Plan Urbanistic Zonal (PUZ), „răsare” un nou hectar de teren fără proprietar — o anomalie care nu poate fi explicată decât prin lipsa unei evidențe clare și corecte asupra patrimoniului funciar.

Această lipsă de coerență generează nu doar confuzie administrativă, ci și deschide larg ușa pentru acte speculative și interese obscure. Terenurile „ale nimănui” devin brusc interesante pentru diverse grupuri de interese, iar orașul pierde controlul asupra dezvoltării sale. În plus, cetățenii de rând sunt afectați prin insecuritate juridică, întârzieri în obținerea autorizațiilor sau conflicte de proprietate.

Este imperativ ca administrația locală, împreună cu instituțiile naționale responsabile de cadastru și urbanism, să demareze de urgență o campanie de măsurători cadastrale pentru ca noul Plan Urbanistic General al Timișoarei să aibă un fundament solid.

Administrația locală a reușit performanța de a transforma fiecare problemă gravă într-un discurs ideologic, fără să își asume responsabilitatea guvernării reale. Ipocrizia devine evidentă atunci când, în paralel cu aceste neajunsuri, sunt promovate festivaluri, proiecte pilot și imaginea unei „Timișoare europene”, în timp ce cetățenii se confruntă cu incoerență urbană, blocaje administrative și nesiguranță juridică.

În loc să se apuce de reconstrucția temeliilor orașului, de la cadastrul de bază, până la regenerarea urbană coerentă, nu selective, useriștii din Școala de Comerț de pe bulevardul C. D. Loga nr. 1 preferă să mimeze progresul, păstrând aparențele și evitând confruntarea reală cu disfuncționalitățile care macină orașul.

Timișoara nu are nevoie de PR politic. Are nevoie de viziune, curaj și acțiune administrativă reală. Iar acest lucru lipsește crunt în actuala guvernare locală.