Presa și „politically correct”

Erau vremuri în care credibilitatea presei era foarte rar pusă la îndoială, asta în condițiile unei democrații autentice. Scandalul imens pornit de la uciderea lui Franz Ferdinand a pus pe jar presa și lumea diplomatică a Europei anului 1914. Deși, declarațiile de razboi împotriva Serbiei au fost anunțate pe cale diplomatică și prin intermediului presei, decretul de mobilizare în Austro-Ungaria a fost făcut public în ziarele franceze, sub forma unor anunțuri ale Consulatului General al Austro-Ungariei la Paris: “Mobilizarea generală a fost decretată în Austro-Ungaria, de către Majestatea Sa. Orice cetățean aflat în serviciul militar al armatei imperiale, regale sau teritoriale va trebui să se prezinte fără întârziere la unitatea de cantonament. Aceiași regulă se aplică și rezerviștilor, care au obligația să revină sub drapeluri, la fel orice bărbat de 37 de ani sau mai puțin. Cheltuielile de transport le vor fi înapoiate de Autoritatea Austro-Ungară cea mai apropiată de domiciliu.”

Foto: Arhivele Bibliotecii Nationale a Austriei

Acestui ordin s-au supus și bărbații bănățeni, care erau obișnuiți cu războiul, pe atunci considerat un sport puțin mai periculos decât fotbalul. Marele Război i-a surprins până și pe marii strategi militari ai imperiului. Scrisorile prin care familiile erau anunțate de moartea bărbatului caselor lor au contribuit la slăbirea susținerii armatei de către populație. Satele bănățene s-au confruntat pentru prima dată cu fenomenul depopulării. Fapt ce a dus la disfuncționalitatea vietii comunitare, favorizând abuzul din partea autorităților.