Școala de dirijori de la Timișoara – 1934

Explozia de coruri și fanfare țărănești din satele bănățene în perioada interbelică a ridicat semne de întrebare în ceea ce privește calitatea muzicii produse. O seamă de coruri și fanfare erau instruite și conduse de țărani ce-și așteaptă o pregătire temeinică întru ale muzicii. Soluția pentru a acoperi acest neajuns a fost înființarea unei Școli de dirijori la Timișoara în sala Conservatorului Comunal din oraș, pe seama tinerilor țărani, dornici de a se perfecționa în materie de muzică și în practica instruirii și a dirijării.

Astfel, la 15 februarie 1934, s-a inaugurat primul curs al Școlii de dirijori, cu 40 de candidați, veniți din  toate colțurile Banatului. Cursurile au fost predate de către următorii dascăli: Iosif Velceanu (administrație, inspcție, studierea partiturilor, dirijarea), Ioachim Perian (teorie și sulfegii), Vadim Șumski (teoria instrumentelor, instruirea și dirijarea fanfarei), Thadeus Dippert (instrumente de alamă), Carol Schankula (instrumente de lemn), Ioan Crișan (Armoniu).

Înființarea acestei școli a întrecut așteptările la care s-au angajat inițiatorii pentru că nivelul cultural și muzical al corurilor și fanfarelor plugărești s-a ridicat cu o treaptă mai înaltă, misiunea lor a fost atinsă pentru că  ”Banatul cântă din adânc de vreme: cântă vesel sau cântă trist, dar cântă toate satele și prin toate vârstele” – Iosif Velceanu