SOS, OAR!

Dealungul anilor democrației scurși din 1989 până acum, nu s-a realizat nici o analiză temeinică a stării clădirilor vechi din cartierele istorice ale Timișoarei, cu excepția a câtorva clădiri prin GTZ. Nici o instituție publică din Timișoara nu a realizat o estimare valorică a clădirilor din cartierele vechi. Din această cauză ne întrebăm: Cine urmărește clădirile aflate în șantier de  reabilitare? În afară de descrierea arhitecturii în linii mari și a unui scurt istoric mai mult presupus decât real, nu se prea știe mare lucru.

Clădirile istorice nu sunt cuprinse în marele proiect al Dezvoltării în Forță al Timișoarei deși se vorbește tot mai mult despre turism în Timișoara. Renumele orașului l-au creat, culmea, aceste clădiri istorice, de care, astăzi, fuge administrația locală. Turiștii vin, dar se întorc spre casele lor dezmăgiți de felul în  care “bijuterii arhitecturale” sunt mutilate și părăsite. E stânjenitor să prezinți străinilor un astfel de oraș urâțit de vreme și nesimțire. Ce ne facem?! GTZ a apus! S-au pierdut sume importante de bani. Direcția de Urbanism a Municipiului Timișoara este sub presiunea marilor investitori imobilari și a neștiinței, de unde, probabil, apare lipsa de interes pentru Planul Urbanistic General al Timișoarei. Regulamentul de Urbanism al Timișoarei e depăsit, PUG-ul este expirat. Asociațiile de proprietari și proprietarii sunt depășiți de situație. Se vrea moartea Timișoarei din interior, nu numai din alte părți. Direcția Județeană pentru Cultură Timiș nu există, nu au nici o strategie în acest sens: Ce studii au elaborat, ce clădiri au clasat în ultimii opt ani, în afară de tunelurile canalizării din perioada austriacă, descoperite recent cu ocazia săpăturilor pentru ridicarea clădirii ADR Vest de pe strada Gheorghe Lazăr, semnalate de ACSPT, ce strategii au în vederea protejării patrimoniului cultural construit din Timișoara că din județ nici nu ne gândim, că ne cuprinde teama? E haos! Asta se și dorește. Administrația locală nu are o evidență clară a clădirilor, apartamentelor și terenurilor la care este proprietar. Cine sancționează Primăria Timișoara pentru starea proastă a clădirilor pe care le administrează? DJC Timiș? Biroul pentru Combaterea Infracțiunilor contra Patrimoniului din cadrul IPJ Timiș? Cine?! Nimeni! 2018 este Anul Patrimoniului European, și ce dacă… În 10 iunie 2018, Institutul Național al Patrimoniului a organizat  o serie de evenimente dedicate patrimoniului Art Nouveau, în diferite orașe din România, printre care și la Timișoara. În orașul nostru evenimentul a fost marcat în parteneriat cu Filiala Teritorială Timiș a Ordinului Arhitecților din România și Tur de arhitectură. Au fost realizate tururi ghidate de arhitectură prin cartierele istorice Fabric, Cetate și Elisabetin. În realitatea a fost o prezentare a unui oraș ce prezintă urme Art Nouveau așa cum pe ambalajele produselor de POST scrie, că prezintă urme de lapte. Timișoara a devenit o umbră a ceea ce a fost cândva și cu sprijinul multor arhitecți. Câți arhitecți au fost excluși din ordin pentru că nu au supravegheat “corespunzător” proiectele concepute? Există o evidență a arhitecților care își vând semnătura unor așa zise firme de proiectare? Noi știam că arhitectul trebuie să fie în centrul procesului de restaurare pentru a reduce deteriorările, a proteja valoarea istorică şi substanţa originală şi în acelaşi timp pentru a aplica o viziune nouă ce propune elemente sau materiale arhitecturale moderne cu scopul de a creşte valoarea de utilizare în timp.

În anul Patrimoniului European Cultural spunem că se încearcă reducerea la tăcere a arhitectului. Se vrea transformarea lui într-un funcționăraș, care să gândească neconform cu pregătirea pe care o are, să lucreze pentru un interes mult mai confortabil. Această acțiune se face prin Iuzi strecurați în această  tagmă de elită, ce sunt dispuși să primească arginții, conform dictonului plebei: “dacă nu eu, cineva o va face…” După care încărcați cu balast “material suficient”, cu “crezul” vândut se urcă în amvonul Cetății și ne țin predici despre deontologie. Știm că doare, dar trebuie dați afară din Ordin fără nici un resentiment!

Asociația Culurală Salvați Patrimoniul Timișoarei cere arhitectilor Timișoarei să nu se lase intimidați, să ignore presiunile de tot felul la care sunt supuși, să nu renunțe la CREZUL lor, pentru că Timișoara este cunoscută în lume și datorită arhitecților. Szekely Laszlo a îndrăznit și a reușit, îndrăzniți și voi să credeți în valorile morale și în identitatea orașului nostru. Sunteți ultimul Bastion spiritual și intelectual al Timișoarei! Ne este teamă să scriem mai departe… pentru că civismul în Timișoara nu mai există!

La mulți ani Timișoara, în anul Centenarului și al Patrimoniului European Cultural! În anul 2019, avem de sărbătorit propriul nostru Centenar, de care Bucureștiul va uita… cu siguranță!