Suntem împotriva Ordonanței de modificare a Legii 422, cea care protejează Patrimoniul României

With
Comentariile sunt închise pentru Suntem împotriva Ordonanței de modificare a Legii 422, cea care protejează Patrimoniul României

 

 

În prezent, dacă cineva dorește să construiască un bloc într-o zonă protejată de Legea 422, cu clădiri monument istoric sau ansamblu de clădiri istorice, proiectul este discutat în Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, unde se află mai mulți specialiști și există mai multă transparență și de cele mai multe ori este ajustat până ajunge cât mai aproape de specificul zonei. La fel și în cazul demolărilor clădirilor vechi, care de multe ori au fost respinse de comisie.

Principalele prevederi în proiectul de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Culturii, până în 30 august, sunt:

Art. 34: Membrii comisiilor zonale, exceptând arhitecții șefi și supleanții lor, fac parte din categoria personalului de specialitate atestat, potrivit legii în domeniul protejării patrimoniului cultural imobil.

Art. 34 cu 2: Serviciile publice deconcentrate ale Ministerul Culturii pot emite avize privind intervențiile asupra imobilelor din zonele lor de protecție sau din zonele protejate fără consultarea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, respectiv a comisiilor zonale ale monumentelor istorice, în afara cazurilor prevăzute la art. 26 alin. (5), dacă documentația supusă avizării este elaborată de un arhitect atestat de Ministerul Culturii în domeniul protejării patrimoniului cultural imobil și respectă procedura privind avizarea intervențiilor în zonele de protecție a monumentelor istorice și zonele protejate aprobată prin ordin al ministrului culturii.

Poate fi avizată și autorizată, conform legii, desființarea parțială a monumentelor istorice, în baza unui studiu istorico-științific de fundamentare privind evaluarea culturală a imobilului asupra căruia a fost instituit regimul juridic de monument istoric și a relației acestuia cu contextul lui, conținând restricții și permisivități de intervenție și realizat de personal de specialitate atestat ca parte a unei documentații avizate conform propunerilor comisiilor de specialitate.

Printre intervențiile asupra monumentelor, actul normativ prevede: lucrări de conservare, construire, extindere, consolidare, desființare parțială, restructurare, amenajări peisagistice și de punere în valoare, care modifică substanța sau aspectul monumentelor istorice.”

Proiectul de ordonanță pentru modificarea legii 422/2001 a protejării patrimoniului prin adoptarea lui, ar fi una dintre cele mai grave lovituri date patrimoniului cultural construit. Eliminarea filtrului Comisiilor Zonale și Naționale pentru Monumentele Istorice din procesul de avizare a lucrărilor de edificare sau demolare în zonele protejate înseamnă mână liberă pentru rechinii imobiliari, un dezastru pentru țesutul construit istoric. Vor putea să dărâme mai ușor imobile monument istoric și vor putea să autorizeze fără probleme ansambluri care distrug coerența și calitatea arhitecturală a zonelor construite protejate. Modificările propuse slăbesc și mai mult protecția patrimoniului.

În ceea ce privește situația reală a patrimoniului cultural construit al României, situația se apropie de colaps. La care se adaugă și completarea defectuasă a Legii 50 care de la data de 7 februarie 2020 a avut efecte juridice în cel mai rău sens, prin acceptarea unor clădiri parazitare lângă clădiri monument istoric. Lipsa unei politici coerente la nivel de țară în ceea ce privește protejarea clădirilor istorice, lipsa acțiunilor de prevenire prin informarea românilor în cadrul unei campanii de informare sunt un factor în plus de presiune pe existența vechilor clădiri, la care se adaugă și posibilele modificări ale Legii 422, în sens negativ din punctul nostru de vedere.

Modificările propuse ale Legii 422 vor permite ca intervenția neautorizată asupra clădirilor monument istoric să fie în creștere și poate însemna sporirea unor fapte de corupție la această lege, care după cum se știe, articolul 54 a fost abrogat, ceea ce înseamnă că pentru distrugerea unei clădiri de patrimoniu nu mai există infracțiune. Rolul avizării unor lucrări de intervenție într-o zonă protejată înseamnă trecerea spre aprobare prin ”atenția” mai multor specialiști care formează o comisie de specialitate care să se asigure că lucrarea este una cât mai puțin intruzivă pentru valoarea și rezistența clădirii. Prin modificările propuse se legalizează astfel mutilarea sau demolarea monumentelor istorice!

Mai mult, modificările propuse de modificare ale Legii 422 încalcă articolul 4 și 5 al Convenției de la Paris din anul 1972 care spune că:

Articolul 4. Fiecare din Statele participante la prezenta Convenţie recunoaşte că obligaţia de a asigura identificarea, ocrotirea, conservarea, valorificarea şi transmiterea către generaţiile viitoare a patrimoniului cultural şi natural, la care se referă art. 1 şi 2, şi care este situat pe teritoriul său, îi revine în primul rând. Se va strădui să acţioneze în acest scop atât prin propriul său efort, în limita maximă a resurselor sale disponibile, cât şi, când este cazul, prin intermediul asistenţei şi cooperării internaţionale de care va putea beneficia, în special pe plan financiar,artistic, ştiinţific şi ethnic.

Articolul 5. Pentru a asigura o ocrotire şi o conservare cât mai eficientă şi o valorificare cât mai intensă posibil a patrimoniului cultural şi natural situat pe teritoriul lor, şi în condiţii specifice fiecărei ţări, Statele-părţi la prezenta Convenţie se vor strădui în măsura posibilului:

  1. Să adopte o politică generală prevăzând atribuirea unei funcţii patrimoniului cultural şi natural în viaţa colectivă şi să integreze ocrotirea acestui patrimoniu în programele de planificare generală;
  2. Să înfiinţeze pe teritoriul lor, în măsura în care încă nu există, unul sau mai multe servicii de ocrotire,

de conservare şi de valorificare a patrimoniului cultural şi natural, prevăzute cu un personal corespunzător şi dispunând de mijloace care să le permită să îndeplinească sarcinile ce le revin;

  1. să extindă studiile şi cercetările ştiinţifice şi tehnice şi să perfecţioneze metodele de intervenţie care

permit unui stat să facă faţă pericolelor care ameninţă patrimoniul cultural sau natural;

  1. să ia măsurile juridice, ştiinţifice, tehnice, administrative şi financiare corespunzătoare pentru identificarea, ocrotirea, conservarea, valorificarea şi introducerea în circuit public a acestui patrimoniu;
  2. să înlesnească crearea sau dezvoltarea de centre naţionale sau regionale de pregătire în domeniul ocrotirii, conservării şi valorificării patrimoniului cultural şi natural şi să încurajeze cercetarea ştiinţifică în acest domeniu.