By 
România a adoptat documente internaţionale în domeniul conservării patrimoniului cultural, dar o realitate este şi faptul că acest gest s-a rezumat în mare parte la actul formal şi declarativ, nefiind urmat de adoptarea măsurilor legislative corespunzătoare pentru ca aceste convenţii să devină instrumente cu adevărat active de conservare a patrimoniului cultural. Pe scurt, în România adoptarea documentelor internaţionale nu a produs efecte reale. Viziunea generală asupra patrimoniului cultural, aşa cum este reflectată în Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030.
Se poate spune că, în timp ce la nivel european protecţia patrimoniului cultural este considerată o prioritate în cadrul unei dezvoltări durabile, în România, dincolo de o gesticulaţie abundentă, nu s-a acordat conservării şi punerii în valoare a patrimoniului său cultural un rol privilegiat, este în continuare dominată de tendinţa de a reduce patrimoniul cultural exclusiv la capacitatea sa de a produce efecte economice, de a fi subiect pentru turism.
Din cauza incoerenţei legislaţiei în vigoare, a carenţelor exprimate prin slaba şi ineficienta corelare dintre legislaţia principală şi legislaţia secundară, a absenţei unei politici clar şi coerent definită în acest domeniu. Slaba instruire a specialiștilor și insuficiența lor numerică fac ca protejarea Patrimoniului să ajungă aproape de zero. Instituțiile Administrației Locale nu fac nimic pentru a educa cetățenii în a-i conștientiza faţă de moştenirea materială şi imaterială a trecutului, patrimoniul cultural local.
Zonele protejate ale Timișoarei au devenit un teren al abuzurilor care afectează identitatea locală. Pe scurt, Patrimoniul Timișoarei a devenit terenul de acţiune al celor care „distrug prefăcându-se a construi”.
Administrația locală de mai multe ori și-a arătat adversitatea față de măștenirea Patrimoniului Cultural Local, prin vocea primarului Timișoarei, considerându-l neînsemnat. Nu este nici o surpriză că Timișoara la acest moment nu are o politică locală orientată în vederea identificării, cercetării, protejării şi punerii
în valoare a patrimoniului cultural şi natural şi a evitării oricărei distrugeri. Atât timp cât respectul faţă de diversitatea culturală lipsește nu ai cum să te aștepți la o abordare corectă în ceea ce privește protejarea Patrimoniului. Păstrarea şi transmiterea acestei moşteniri culturale nu este un obiectiv prioritar de Administrația Locală, iar cetățenii în lipsa unei educații în acest sens fac ce îi taie mintea distrugând, crezând că își fac bine. Pierderile suportate de patrimoniul cultural local compromit ireversibil supravieţuirea acestuia, nu s-a realizat încă o evaluare statistică a distrugerilor. Nu există o evaluare detaliată a situaţiei în care se află monumentele istorice aflate în proces de degradare, cu atât mai puţin a clădirilor valoroase care, deşi nu sunt înscrise în Lista monumentelor Istorice, formează repere importante ale peisajului cultural. Nu este exclus, ca să fim ultima generație care mai vede Patrimoniul Cultural Construit al Timișoarei în această variantă de stare avansată de degradare.
în valoare a patrimoniului cultural şi natural şi a evitării oricărei distrugeri. Atât timp cât respectul faţă de diversitatea culturală lipsește nu ai cum să te aștepți la o abordare corectă în ceea ce privește protejarea Patrimoniului. Păstrarea şi transmiterea acestei moşteniri culturale nu este un obiectiv prioritar de Administrația Locală, iar cetățenii în lipsa unei educații în acest sens fac ce îi taie mintea distrugând, crezând că își fac bine. Pierderile suportate de patrimoniul cultural local compromit ireversibil supravieţuirea acestuia, nu s-a realizat încă o evaluare statistică a distrugerilor. Nu există o evaluare detaliată a situaţiei în care se află monumentele istorice aflate în proces de degradare, cu atât mai puţin a clădirilor valoroase care, deşi nu sunt înscrise în Lista monumentelor Istorice, formează repere importante ale peisajului cultural. Nu este exclus, ca să fim ultima generație care mai vede Patrimoniul Cultural Construit al Timișoarei în această variantă de stare avansată de degradare.
Atitudinea iresponsabilă față de Patrimoniul Cultural Construit al Timișoarei este concretizată prin demolări punctuale, intervenţii de „modernizare” incompatibile cu statutul clădirilor asupra cărora se aplică, implantări de edificii noi a căror prezenţă arhitectural urbanistică în zonele protejate desfigurează, până la distrugere, coerenţa pentru care acestea au fost clasate, au devenit imaginea dominantă a Municipiului Timișoara. Exemplul cel mai elocvent este Zona Protejată dealungul străzii Memorandului, care este complet schimbată față de momentul când a fost clasată ca Zonă Protejată.
Ataşamentul Primăriei Timișoara și a cetățenilor pentru „casele vechi” este compromis de perceperea acestora ca semne ale sărăciei, nicidecum ca paradigme ale unei tradiţii identitare capabile să susţină coeziunea socială şi să creeze bunăstare printr-o punere în valoare şi utilizare eficientă. Singura măsură reală a Consiliului Local este de a amenda, fără să recurgă la educația cetățenilor, ce este o obligație, și fără să înțeleagă că prin lipsa de interes și de o politică clară în acest sens, contribuie la desfigurarea Timișoarei, distrugând memoria culturală și istorică prin pierderea acestor clădiri, care sunt oglinzi ce ne reflectă istoria în prezent.
Comentariile sunt închise pentru Zonele protejate ale Timișoarei sunt supuse abuzurilor