Primaria Timisoara partasa la distrugerea Patrimoniului Timisoarei

Dupa ce am aflat ca multe din bancomatele unor banci instalate prin distrugerea ornamentelor sau penetrarea fatadelor unor cladiri de pe lista LMI, iata ca a venit vremea sa aflam ca reprezentantii Primariei Timisoara nu urmaresc lucrarile pe care le autorizeaza. In aceiasi culpa consideram ca sunt si politistii locali care isi prea pleaca privirea si raspund doar la ordin fara sa aiba o atitudine corespunzatoare si sa se autosesizeze la aceste anomalii. Atitudinea celor de la Primaria Timisoara nu are voie sa continue asa. Dincolo de paienjenisul itelor politice si dincolo de interesele economice obscure, toate, fie lucruri bune, fie mai putin bune se pun in actiune din banii contribuabililor, care nu sunt putini, aici in Timisoara.

Va prezentam un caz in care Primaria Timisoara a emis autorizatie de construire, dar dar angajatii ei nu a urmarit asa cum trebuie lucrarile conform fisei postului lor. Pentru aceste instalatii de gaz de pe Bulevardul 3 August 1919 nr. 6 si nr. 9, Primaria Timisoara a emis autorizatii de construire.

6

Timisoara, Bulevardul 3 August 1919 nr. 6, Aut nr. 329/05.04.2016

9

Timisoara, Bulevradul 3 August 1919, nr. 9, Aut. nr. 1586/18.11.2014

Se poate observa cu ochiul liber ca Primaria Timisoara este partasa la distrugerea Patrimoniului Timisoarei prin incompetenta, prin nestiinta sau prin nesimtire. Vom merge mai departe, sa aflam daca Directia Judetena pentru Cultura Timis a emis aviz de specialitate pentru incalcarea Legii 422. Asa dupa cum se stie nu exista comunicare intre institutii, probabil orgoliile sunt prea mari, dar sa si le masoare pe banii lor, nu pe ai nostri.

Cand „Cineva” are „job” la Primaria Timisoara…comunicarea se complica

Lipsa de reactie a timisorenilor la derapajele administratiei de pana acum a dus la situatii ciudate si inexplicabile. Primarul Timisoarei (profesor universitar, rector al celei mai prestigioase universitati timisorene) se comporta ca un stapan de domeniu, nu ca un ales, refuza dialogul categoric si isi impune propriul comportament si angajatilor din Primarie. Am incercat prin toate metodele legale si civilizate sa obtinem audienta la primar, dar nu se poate, la fel am incercat si la Arhitectul-Sef al orasului, dar acesta nu ne considera importanti pentru pozitia pe care o ocupa vremelnic. Singura persoana care ne considera cetateni ai Municipiului Timisoara si intra in dialog cu noi este viceprimarul Dan Diaconu. Despre consilierii locali, nu putem spune decat, cu doua exceptii – Ion Ardeal Ieremia si Adrian Orza, ca sunt orbiti si intrati intr-o somnolenta permanenta. Consiliul Local functioneaza ca o Padure Adormita in care Consiliul Local Timisoara inseamna primarul Nicolae Robu, iar primarul Nicoale Robu inseamna Consiliul Local Timisoara. Aproape toate proiectele de hotarare sunt propuse de primarul Nicolae Robu. In concuzie avem doar teoretic Consiliu Local, practic nu exista. Timisorenii care incearca sa se opuna sunt balacariti public, considerati „minoritari”, „inculti”, „rau intentionati”si „lasi”.

Recent am solicitat Directiei de Comunicare a Primariei Municipiului Timisoara in baza legii 544 informatii despre situatia unor imobile din cartierul Cetate si cartierul Fabric. Nu este prima data cand in mod voit primim raspuns doar la o parte din cererea noastra. Nu este normal ca Directia de Comunicare sa-si bata joc de munca noastra depusa in folosul comunitatii in mod voluntar si sa trimita raspunsuri neclare sau chiar sa ignore unele sesizari.

Am evitat sa facem public aceaste situatii ciudate in care suntem ignorati pentru ca nu e asa Timisoara are nevoie de liniste pana in 2021. Termenele de raspuns sunt depasite, iar raspunsurile nu sunt demne pentru Timisoara.

Va prezentam o situatie clara in care neseriozitatea, lipsa de interes pentru cetateni sau lipsa de profesionalism se evidentiaza:

Adresa noastra

1

Raspunsul celor de la Directia Urbanism

Ilie S_010084

Am revenit asupra adresei nemultumiti de raspuns in care am solicitat clarificari pentru raspunsul pe care l-am primit  la cererea noastra inregistrata cu numarul SC2017-010084/10.05.2017 si ca sa fie totul clar am primit si raspunsul celor de la Compartimentul Arhiva:

ilie Sirbu 001090

… raspuns in care ni se cere noua sa facem munca de arhiva, dar unde, ca o facem si pe asta.

Concluzia e una singura: sunt oameni platiti din bani publici care fie nu stiu sa-si faca treaba, fie sunt depasiti de situatie pentru ca nu e asa: cineva a cunoscut pe „cineva”, care a rugat pe „cineva” pentru ca sa intervina pe langa „cineva”, care sa-l angajeze pe „cineva”, iar acest „cineva” a dobandit statutul de „cineva functionar public” si uite asa „cineva” are un „job” pentru a ingrosa randurile unor alti cineva care au ajuns orice altceva numai profesionisti ba… iar timisorenii sunt impartiti in doua, de prima mana si de a doua mana, pentru ca asa vrea cineva!

Cetatea de la Cornești, trebuie protejată

Timișoara se pregătește să devină Capitală Culturală Europeană. Din acest motiv Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei propune celor care administrează Timișoara și județul Timiș să-și îndrepte privirea spre un AS pe care Cetatea Timișoarei îl poate avea în anul 2021 pentru a încânta pe cei care o vor vizita. Este vorba despre Cetatea de la Cornești care este la o aruncătura de băț de Timișoara. Dorim să atragem atenția asupra acestui sit arheologic, ce poate deveni de interes pentru cei interesati de cultura. Impreună cu Muzeul Național al Banatului am demarat o campanie de sensibilizare a autorităților pentru a preîntâmpina vandalizarea acestui sit arheologic si punerea cat mai rapid a acestuia in deplină siguranță.

Foto1

Fortificaţia de la Corneşti are 1.700 de hectare şi este cea mai mare cetate de pe teritoriul Europei în Epoca Bronzului. Fortificaţia apare pe primele hărţi Mercy (1723-1725), iar apoi pe toate hărţile militare până la sfârşitul Primului Război Mondial. Primele săpături au fost realizate în 1939 de arheologul Marius Moga, însă până recent nu s-au găsit fonduri pentru a le continua.

La nord de localitatea Corneşti, situatǎ la 18 km nord de Timişoara, se aflǎ Iarcurile, cea mai mare fortificaţie de epoca bronzului din Europa.

Toponimul de „Iarcuri” poate fi asociat fie cu urmele unor şanţuri de hotar sau fortificaţii de pǎmânt (val şi şanţ), fie cu tronsoane ale vechilor  drumuri romane. Termenul de „iarc” („şanţ de hotar”) ar putea deriva fie din cuvântul turcesc („ark”, „arka”) sau din slavǎ („jarak”), sensul general fiind cel de „şanţ”, „canal”, „tranşee”.

Google Earth

Dimensiunea uriaşǎ a acestei fortificaţii preistorice a atras atenţia topografilor militari de la începutul sec. XVIII. Cea mai timpurie reprezentare a fortificaţiei de la Corneşti-Iarcuri pe care o cunoaştem în prezent apare pe o hartǎ întocmitǎ în anul 1720 (Mappa von dem Temesvaer District). Urmǎtoarele reprezentǎri ale fortificaţiei de la Corneşti apar pe mai multe copii ale hǎrţilor întocmite de inginerul D. Haring, locotenentul C.I. Kayser şi stegarul D’Hautemont  (aşa numitele „hǎrţi Mercy”), întocmite în perioada 1723-1725.

Valurile de pǎmânt care delimiteazǎ Incintele I, II şi III ale fortificaţiei preistorice au fost marcate de topografii habsburgici cu toponimul de „Schantz Klenovaz/Schanz Kienovatz”. Acest toponim se va pǎstra pe diferite hǎrţi din  sec. XVIII, printre ultimele numǎrându-se hǎrţile publicate la Viena în 1765 şi 1800.

Atribuite iniţial populaţiilor avare, valurile de pǎmânt de la Corneşti sunt datate în perioada târzie a epocii bronzului (a doua jumǎtate a milen. II a.Chr.), fiind construite de comunitǎţile de tip Cruceni-Belegiš din zonǎ.

În anul 2007, datorită lui Alexandru Szentmiklosi, directorul secţiei de Arheologie a Muzeului National al Banatului, şi a investiţiei primite în special din Germania, au reînceput căutările şi lucrările arheologice abandonate în urmă cu 80 de ani.

Acum, instituţii străine prestigioase şi specialişti recunoscuţi la nivel internaţional din România, Germania, Austria, Anglia şi Statele Unite ale Americii lucrează la descifrarea uneia dintre cele mai bine păzite enigme din jurul Timişoarei.

Sanyi_1030 resize

În 2007, când arheologii de la Muzeul Național al Banatului au redeschis şantierul, existau trei ipoteze: o fortificaţie din perioada dominaţiei avare, putând fi capitala unui stat care 200 de ani a fost cel mai puternic din Europa Centrală, o vastă aşezare din Epoca Bronzului, iar a treia, care a plecat de la un cercetător din Canada, ruinele capitalei lui Attila, regele hunilor.

Informarea este cheia pentru reabilitarea corecta a unei cladiri istorice

Atelierul de Informare pentru Reabilitarea Cladirilor Istorice, Proiectare, Autorizare, Santier prezentat de arh. Victor Popovici si ing. Marius Dan Pascariu a adunat un numar insemnat de timisoreni intereresati de salvarea patrimoniului Timisoarei.

Cei prezenti au fost fascinati de evolutia urbanistica a Timisoarei aratata de arh. Victor Popovici prin planurile orasului nostru de altadata pana in prezent. Apoi, a explicat care este cadrul legislativ de care trebuie sa tina cont cei care coordoneaza reabilitarea unei cladiri, dar si lipsurile din legislatie, care sunt pasii pentru obtinerea unei autorizatii de construire si la ce se pot astepta de la cei care muncesc in birourile administratiei locale in momentul in care demareaza aceste proceduri. Arhitectul Victor Popovici a evidentiat drepturile proprietarilor de cladiri istorice in relatia cu reprezentantii Primariei Timisoara cat si faptul cat este de necesara reabilitarea caselor in care locuiesc pentru anul 2021, in joc nu este doar imaginea celor ce conduc Timisoara, ci si mandria noastra a celor multi.

IMG_8209 copy

Marius Dan Pascariu a vorbit despre organizarea de santier, a aratat cat este de important sa se pastreze cat mai mult din elementele originale are cladirii si sa nu cedeze in fata constructorilor, care au obligatia de a respecta proiectul. Apoi a prezentat ce ar trebui sa faca in momentul in care le sunt prezentate materialele de catre comercianti cu care vor fi reabilitate cladirile. Este obligatoriu sa solicite la Directia Judeteana pentru Cultura Timis informatii despre specialistii atestati de Ministerul Culturii pentru a-i consulta si angaja in demersurile ce le vor urma.

IMG_8229

Pe parcursul prezentarii Atelierului, proprietarii prezenti au adus in discutie problemele cu care se confrunta in afara teoriei, faptul ca autoritatile le transmit prin intermediu Politiei Locale ca au doar obligatia de a face, fara a fi informati si de celellalte drepturi. Fapt ce a demostrat utilitatea Atelierelor organizate de Asociatia Culturala Salvati Patrimoniul Timisoarei, care este singura in acest moment care a demarat o campanie de informare a populatiei despre cum trebuie reabilitata corect o casa istorica. Problemele identificate sunt multe, de la abuzuri din partea vecinilor pana la abuzurile administratiei. Asa cum am mai spus, Atelierele noastre au si o parte practica. Dupa fiecare intalnire are loc deplasarea in locatiile prezentate ca fiind cu probleme pentru a cunoaste cat mai bine situatia Patrimoniului Timisoarei.

 

Reabilitarea Cladirilor Istorice, Proiectare, Autorizare, Santier

Asociatia Culturala Salvati Patrimoniul Timisoarei organizeaza in data de 11 mai 2017, ora 17, un Atelier de Informare ce are ca subiect Reabilitarea Cladirilor Istorice, Proiectare, Autorizare, Santier. Pasii care trebuie facuti pentru a incepe reabilitarea unei case istorice va sunt prezentati de Arh. Victor Popovici si Ing. Marius Dan Pascariu.

Atelierul de Informare pentru Reabilitarea Caldirilor Istorice, Proiectare, Autorizare, Santier va avea loc la Casa cu Ax de Fier din Piata Ionel C. Bratianu nr. 1, de langa Tribunal. Sunt asteptati toti cei care sunt interesati de salvarea patrimoniului Timisoarei.