„Şi totuşi e stare de veghe cât motoarele Timișoarei sunt stinse…”

Ne uităm cum se dezlipesc părți din Timișoara pentru a fi înstrăinate. Privim cum clădiri emblemtaice stau să pice. Legea e facultativă pentru unii. Există un dezinteres față de  patrimoniul cultural construit al Timișoarei. Consiliul Local Timișoara nu a dezvoltat un program clar de educare a populației în ceea ce privește Patrimoniul orașului. Nu s-a făcut nimic în a depista resurse financiare pentru a opri înstrăinarea unor clădiri importante pentru oraș, chiar și pentru instituția Primariei. Nu s-a luat în discuție vreodată valorificarea unor instalații de fabrici cu renume pentru comunitate, ce nu mai sunt întâlnite în alte părți. Observăm lipsa unor politici de stimulare a ONG-urilor care au inițiative în acest sens. S-au pierdut prin demolare o serie de imobile considerate „incomode”

 Fabrica TURUL, Banatim

Considerăm că este necesar ca în Direcția de Urbanism a Municipiului Timișoara și în Direcția Județeană Pentru Cultură Timiș să fie angajați specialiști pe patrimoniu cultural construit, care să instituie politici adecvate de păstrare a identității arhitecturale și urbanistice a Timișoarei. Am constatat în cei pestre patru ani de activitate ai Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei lipsa unui personal calificat pe două ramuri esențiale pentru dezvoltarea Timișoarei, pe inginerie urbană și conservare-restaurare a patrimoniului. Cu tristețe spunem că în Direcțiile mai sus amintite se lucrează „după ureche”, deloc științific. Lipsesc investigarea științifică, studiul materialelor, metolodologia intervențiilor de conservare și restaurare și le mai lipsește o politică culturală clară, un management cultural și o planificare concretă teritorială, fapt dovedit de lipsa unui PUG actualizat.

 Casa Muhle

Clădirile monument istoric, ansamablurile istorice, trebuie, protejate pentru că exprimă o dimensiune temporală, ele reprezentând trasăturile comunității noastre, şi indică  dezvoltare economică, stabilitate politică, nivel de creaţie şi dialog cultural. Carta de la Veneţia, încă din 1964, se referă la conservarea monumentelor istorice, de aceea a dat o semnificaţie mai largă noţiunii de monument, ca o consecinţă a ofensivei urbanismului şi sistematizării, și a amplificat-o prin introducerea conceptelor de “centru monumental”, “ansamblu istoric”, “rezervaţie urbană”, “nucleul vechi urban”, “zonă peri-urbană veche”, “zonă de protecţie culturală şi naturală” şi altele. În acest sens, noţiunea de “monument istoric” cuprinde atât creaţia arhitecturală izolată, cât şi aşezarea urbană, care aduce mărturia unei civilizaţii anume.

 Fabrica de Țigări

În dicționarul Administrației Locale și a Direcției Județene pentru Cultură Timiș lipsește cuvântul Tezaurizare. Noile clădiri reabilitate nu sunt incluse în circuitul turistic al orașului, NU SUNT VALORIFICATE. Porțile acetor clădiri rămân închise pe vecie, iar curțile interioare devin un mister. Mediatizarea lor este inexistentă. De ce?! Pentru că domnii consilieri locali, direcțiile mai sus menționate Primăria Timișoara nu consideră fațadele acestor clădiri istorice protejate un bun al comunității. Din această cauză susținem că toate lucrările de reabilitare-conservare aflate în plină desfășurare sunt fără control de specilaitate. Totul e haotic, să mearga repede, spoială cu cocos, numai ca proprietarii să nu mai plătească superimpozitul. În ansamblu, pierderile orașului Timișoara sunt inimaginabile, dar se vor vedea după zece ani. Acțiunile de conservare neasistată au știrbit integritatea multor clădiri emblematice pentru Timișoara.

 Strada Virgil  Madgearu nr. 10

 Bulevardul Eroilor de la Tisa nr. 8

Articolul 16 aliniatele 1 si 2 spun clar:”(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, (2) Nimeni nu este mai presus de lege.” Proprietarii imobilelor de pe strada Virgil Madgearu nr. 10, Bulevardul Eroilor de la Tisa nr. 8, Maihai Kogalniceanu nr. 1, Timocului nr. 17 sunt mai presus de Lege, pentru că îi ajută Direcția de Urbanism a Municipiului Timișoara și Inspectoratul de Stat în Construcții Timiș. La mulți ani, tovarăși!

SOS, OAR!

Dealungul anilor democrației scurși din 1989 până acum, nu s-a realizat nici o analiză temeinică a stării clădirilor vechi din cartierele istorice ale Timișoarei, cu excepția a câtorva clădiri prin GTZ. Nici o instituție publică din Timișoara nu a realizat o estimare valorică a clădirilor din cartierele vechi. Din această cauză ne întrebăm: Cine urmărește clădirile aflate în șantier de  reabilitare? În afară de descrierea arhitecturii în linii mari și a unui scurt istoric mai mult presupus decât real, nu se prea știe mare lucru.

Clădirile istorice nu sunt cuprinse în marele proiect al Dezvoltării în Forță al Timișoarei deși se vorbește tot mai mult despre turism în Timișoara. Renumele orașului l-au creat, culmea, aceste clădiri istorice, de care, astăzi, fuge administrația locală. Turiștii vin, dar se întorc spre casele lor dezmăgiți de felul în  care “bijuterii arhitecturale” sunt mutilate și părăsite. E stânjenitor să prezinți străinilor un astfel de oraș urâțit de vreme și nesimțire. Ce ne facem?! GTZ a apus! S-au pierdut sume importante de bani. Direcția de Urbanism a Municipiului Timișoara este sub presiunea marilor investitori imobilari și a neștiinței, de unde, probabil, apare lipsa de interes pentru Planul Urbanistic General al Timișoarei. Regulamentul de Urbanism al Timișoarei e depăsit, PUG-ul este expirat. Asociațiile de proprietari și proprietarii sunt depășiți de situație. Se vrea moartea Timișoarei din interior, nu numai din alte părți. Direcția Județeană pentru Cultură Timiș nu există, nu au nici o strategie în acest sens: Ce studii au elaborat, ce clădiri au clasat în ultimii opt ani, în afară de tunelurile canalizării din perioada austriacă, descoperite recent cu ocazia săpăturilor pentru ridicarea clădirii ADR Vest de pe strada Gheorghe Lazăr, semnalate de ACSPT, ce strategii au în vederea protejării patrimoniului cultural construit din Timișoara că din județ nici nu ne gândim, că ne cuprinde teama? E haos! Asta se și dorește. Administrația locală nu are o evidență clară a clădirilor, apartamentelor și terenurilor la care este proprietar. Cine sancționează Primăria Timișoara pentru starea proastă a clădirilor pe care le administrează? DJC Timiș? Biroul pentru Combaterea Infracțiunilor contra Patrimoniului din cadrul IPJ Timiș? Cine?! Nimeni! 2018 este Anul Patrimoniului European, și ce dacă… În 10 iunie 2018, Institutul Național al Patrimoniului a organizat  o serie de evenimente dedicate patrimoniului Art Nouveau, în diferite orașe din România, printre care și la Timișoara. În orașul nostru evenimentul a fost marcat în parteneriat cu Filiala Teritorială Timiș a Ordinului Arhitecților din România și Tur de arhitectură. Au fost realizate tururi ghidate de arhitectură prin cartierele istorice Fabric, Cetate și Elisabetin. În realitatea a fost o prezentare a unui oraș ce prezintă urme Art Nouveau așa cum pe ambalajele produselor de POST scrie, că prezintă urme de lapte. Timișoara a devenit o umbră a ceea ce a fost cândva și cu sprijinul multor arhitecți. Câți arhitecți au fost excluși din ordin pentru că nu au supravegheat “corespunzător” proiectele concepute? Există o evidență a arhitecților care își vând semnătura unor așa zise firme de proiectare? Noi știam că arhitectul trebuie să fie în centrul procesului de restaurare pentru a reduce deteriorările, a proteja valoarea istorică şi substanţa originală şi în acelaşi timp pentru a aplica o viziune nouă ce propune elemente sau materiale arhitecturale moderne cu scopul de a creşte valoarea de utilizare în timp.

În anul Patrimoniului European Cultural spunem că se încearcă reducerea la tăcere a arhitectului. Se vrea transformarea lui într-un funcționăraș, care să gândească neconform cu pregătirea pe care o are, să lucreze pentru un interes mult mai confortabil. Această acțiune se face prin Iuzi strecurați în această  tagmă de elită, ce sunt dispuși să primească arginții, conform dictonului plebei: “dacă nu eu, cineva o va face…” După care încărcați cu balast “material suficient”, cu “crezul” vândut se urcă în amvonul Cetății și ne țin predici despre deontologie. Știm că doare, dar trebuie dați afară din Ordin fără nici un resentiment!

Asociația Culurală Salvați Patrimoniul Timișoarei cere arhitectilor Timișoarei să nu se lase intimidați, să ignore presiunile de tot felul la care sunt supuși, să nu renunțe la CREZUL lor, pentru că Timișoara este cunoscută în lume și datorită arhitecților. Szekely Laszlo a îndrăznit și a reușit, îndrăzniți și voi să credeți în valorile morale și în identitatea orașului nostru. Sunteți ultimul Bastion spiritual și intelectual al Timișoarei! Ne este teamă să scriem mai departe… pentru că civismul în Timișoara nu mai există!

La mulți ani Timișoara, în anul Centenarului și al Patrimoniului European Cultural! În anul 2019, avem de sărbătorit propriul nostru Centenar, de care Bucureștiul va uita… cu siguranță!

Proiectul Copiii Timișoarei la debut

În baza unui acord de parteneriat dintre Școala Gimnazială nr. 13 din Timișoara și Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei a avut loc prima activitate extrașcolară din cadrul Proiectului Copiii Timișoarei. Elevii clasei a VI-a au fost oaspeții nostri în după amiaza de astăzi. Au fost interesați să afle povești și fapte adevărate despre timișorenii de altădată și istoria bisericilor, piețelor și a clădirilor din cartierul Cetate al Timișoarei. Elevii Clasei a VI-a a Școlii Gimnaziale nr. 13 din Timișoara nu sunt străini de activitățile asociației noastre, ei au mai participat la Atelierul de Socializare prin Caligrafie organizat de ACSPT. Le-au fost prezentați Carol Robert de Anjou, Eugeniu de Savoya, Florimound Mercy, Ioan de Hunedoara, Matias Corvin, Pavel Chinezu, Mehmet – ultimul pașă al Timișoarei, Iosif al II-lea, George Rukavina  cel care apărat orașul în timpul asediul cetăţii Timişoara (25 aprilie-9 august 1849), Carol Telbisz, Aurel Cosma. Interesul elevilor pentru trecutul Timișoarei a fost mare.

Au primit  texte și fotografii despre eroii și clădirile Timișoarei, le-au fost prezentate cele trei porți ale Cetății Timișoara din perioada austriacă. În pauza de înghețată am discutat despre perioada otomană a Timișoarei. Mulțumim pe această cale doamnei Sorina Ana Sîrbu și doamnei Iuliana Komloși pentru sprijunul acordat!

România la Centenar. Evocări, mize geopolitice, proiecte naționale. Rolul lui Emmanuel de Martonne

România la Centenar. Evocări, mize geopolitice, proiecte naționale. Rolul lui Emmanuel de Martonne

În anul Centenarului, Universitatea de Vest din Timișoara dorește să omagieze memoria marelui prieten al României care a fost Emmanuel de Martonne, să evoce deschiderea sa internațională, printr-o conferință-eveniment, pe tema „România la Centenar. Evocări, mize geopolitice, proiecte naționale. Rolul lui Emmanuel de Martonne”.

La eveniment sunt așteptați să participe ambasadorul Marii Britanii și reprezentanți ai Franței în România, reprezentanți de seamă ai Academiei Române, ai Comitetului Național de Geografie și ai Societății de Geografie din România, ai universităților de prestigiu din țară (Cluj-Napoca, Iași, București, etc.), istorici, reprezentanți ai autorităților locale din Timișoara și județul Timiș, oameni de cultură, studenți și doctoranzi.

„Este una dintre responsabilitățile Universităţii ca în anul Centenarului să scoată în evidență acele personalități care au avut o contribuție semnificativă în clădirea statului nostru. Noi, la UVT, lucrăm pentru a construi un viitor mai bun, dar nu întoarcem spatele istoriei. Știm cât de important este să te raportezi la adevăratele valori ale societății. Îi invităm la eveniment pe toți timișorenii interesați de viața lui Emmanuel de Martonne și contribuția sa în istoria României”, spune rectorul UVT, prof. dr. Marilen Pirtea.

Evenimentul va avea loc miercuri, 6 iunie, de la ora 10, în Amfiteatrul A01.

Dintre personalitățile care au adus o contribuție esențială la realizarea statului unitar român, s-a remarcat marele geograf francez Emmanuel de Martonne. În calitate de secretar al Comitetului de Studii și de membru în patru comisii speciale pentru trasarea frontierelor, Emmanuel de Martonne a sprijinit cauza României în timpul Conferinței de pace de la Paris (1919-1920), cu argumente științifice solide, fondate în mulții ani de cercetări de teren întreprinse atât în Regatul României, cât și în teritoriile românești din cadrul Monarhiei austro-ungare și al Imperiului țarist. De Martonne a colaborat în permanență cu membrii delegației României la Conferința de Pace și a prezentat argumentele acestora, precum și ale sale, inclusiv experților britanici și americani, convingându-i de justețea solicitărilor respective.

În cadrul evenimentului se va organiza o sesiune de comunicări științifice și va fi dezvelită o placă omagială în memoria savantului Emmanuel de Martonne. Universitatea de Vest din Timișoara își exprimă, astfel, prețuirea și recunoștința pentru una dintre personalitățile de anvergură mondială ale Științelor Pământului, bun cunoscător și mare prieten al românilor, care în momente decisive ale istoriei a știut să contribuie, cu echilibru, rigoare și eficiență, la clădirea întregului de la a cărui împlinire sărbătorim anul acesta Centenarul: România.
www.uvt.ro