Raport de activitate 2018

Asociaţia Culturală Salvaţi Patrimoniul Timişoarei reuneşte un grup de voluntari angajaţi în documentarea, protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului construit, cultural, spiritual si intelectual din Timisoara si Banat. Asociaţia Culturală Salvaţi Patrimoniul Timişoarei doreşte ca prin activitatea pe care o desfăşoară să prezinte publicului interesat, printr-o serie de articole şi filme documentare, istoria fiecărei clădiri de patrimoniu din Timişoara, trecutul personalităţilor care prin activitatea desfăşurată a dus prestigiul oraşului în lume.

 

                            Raport de activitate pe anul 2018

 

Activitatea Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei în anul 2018 a început cu o serie de semnale trase legate de încălcarea Legii 422 (Legea patrimoniului) și a Legii 50 (Legea autorizarii și executării construcțiilor). Deși la nivel european anul 2018 a fost declarat ca An al Patrimoniului în orașul, în acest sens nu s-a mișcat nimic, atât la nivel național cât și la nivel local. Faptele au lipsit cu desăvârșire.

Prin acțiuni concrete și prin colaborare cu Timișoara Civică am reușit să blocăm două Planuri Urbanistice Zonale. Este vorba despre PUZ-ul de pe Strada Kiriac 17 și Piața Bisercii nr. 7 și mai multe Hotarâri de Consiliu Local ale Municipiului Timișoara.

Am semnat mai multe protocoale de colaborare cu mai multe școli din municipiul Timișoara în baza cărora am demarat o serie de Ateliere de Socializare prin Lucru Manual, Caligrafie, Fotografie organizate la centrul Multifuncțional al Consiliului Județean Timiș.

Am colaborat la realizarea filmulului documentar muzical Concertul – gândit de Ilie Stepan. Am editat cartea pentru copii Poveste din Timisoara.

În baza protocolului  de colaborare semnat cu Muzeul Național al Banatului am realizat regia și scenariul filmului documentar Contribuția Banatului la Fărurirea României Mari –  Drumul spre Alba Iulia. Am reușit să organizăm o echipă formidabilă pentru desăvârșirea acestui proiect: Cosmin Țiglar, prof. Dr. Vasile Dudaș, Rafael Vasilcin, Adrian Mardan, Marius Danci, Zsolt Tamassy, Dumitrița Ungureanu cărora le mulțumim pentru efortul depus în realizarea acestei producții…  Filmul a  fost finanțat  de Ministerul Culturii și Identității naționale, Consiliul Județean Timiș prin Muzeul Național al Banatului.

Întreaga noastră activitate pe anul 2018 a dost reflectată în presă și pe pagina noastră www.salvatipatrimoniultimisoarei.ro

Mulţumim presei pentru că a fost alaturi de noi. Iar sponsorilor le dorim viaţă lungă pentru ca proiectele noastre să prindă radacini. Mulţumim colaboratorilor nostri și celor care cred  în proiectele și activitățile noastre.

Mulțumim membrilor Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei pentru tot și pentru toate. Remarcăm disponibilitatea și activitatea Marius Mircea Rusan și a Ralucăi Rusan .

Ilie Sîrbu

 

 

Asociaţia Culturală Salvaţi Patrimoniul Timişoarei

29 Decembrie 2018

www.salvatipatrimoniultimisoarei.ro

 

Paul Adrian Chis de-a lungul timpului… sub vibrația culorii

Timisoara, un oras multicultural care de-a lungul timpului s-a exprimat atat prin artele vizuale cat si prin arhitectura deosebita, prin parcurile gandite de arhitecti peisagisti dendrologi cu o cantitate foarte mare de spatiu verde numai buna pentru a ozona si a inspira artistii vremurilor. Peisajele timisorene cu arhitectura eclectica si baroca se apropie de marea familie numita Europa. Aceiasi arhitectura o gasim in burgurile din Germania, Austria, Ungaria, Polonia si Cehoslovacia. Asadar era de la sine inteles ca doi artisti membrii ai acestei familii numita Europa sa vina cu lucrari in maniera clasica realizate cu tehnici ultramoderne: becuri led și halogen ale Katei si aparatura ultrasofisticata de fotografiere si prelucrare a imaginii apartinand lui Paul. Scoala flamanda de pictura a inspirat lucrarile de fotografie ale lui Paul Adrian Chis ( el fiind pictor ca formare profesionala), completata de lumina calda trecuta prin vibratia culorii din colectia de lampi unicate a Katei Butoi.

Momentul este opurtun, Romania implinind 100 de ani de le evenimentul Marii Uniri, an de sarbatoare care marcheaza prin imagine, film, desen si concept de design legatura dintre ce a fost si ce este.. Prin lucrarile expuse ne ducem cu alti 300 de ani inainte in mometul in care societatea europeana dadea lumii cele mai sonore nume ale artei: Rembrandt von Rijin , Van Dajk, Vermer si altii. Colectia de fotografie a lui Paul Adrian Chis intruneste portrete istorice si naturi statice similare acelei perioade artistice avand ca subiect principal chiar lumina. Lumina care de fapt a facut legatura intre fotografia lui Paul si colectia lui Kata. Ce e nou? Faptul ca cei doi au ca numitor comun aceasta lumina care scoate omul din intuneric aidoma personajelor lui Rembrandt. Sa nu uitam, Timisoara este primul oras iluminat electric, cu prima zona industriala de pe teritoriul actual al Romaniei, primul oras iluminat cu gaz lampant din Europa, aici a aparut primul ziar de pe teritoriul Romaniei, prima retea de telefonie, avand primul tramvai tras de cai, fiind deasemenea singurul oras din Europa cu Teatrul de Stat in 3 limbi: romana, maghiara si germana, primul oras liber de comunism din Romania anului 1989. Timisoara de atunci cu cea de acum se regasesc in privirile modelelor expuse si in a caror licarire de lumina vezi intreaga istorie a orasului. Nu a fost usor sa reunim cele doua colectii la care s-a muncit mai bine de doi ani. Este un eveniment cu caracter unic pentru oras dat fiind faptul ca nimeni nu s-a mai gandit sa faca jonctiunea, o rocada de a lua oameni din jurul nostru si de a-i duce cu 400 de ani inainte, imbracati in costume specifice momentului istoric si atitudinii secolelor XVI-XVII

”Contribuția Banatului la Făurirea României Mari – Drumul spre Alba Iulia” film documentar

În cadrul dezbaterii științifice organizate de Muzeul Național al Banatului la Bastionul Theresia în cadrul programului Centenarul României sub egida Ministerului Culturii și Identității Naționale va avea loc, joi, 20 decembrie 2018, ora 12, prezentarea filmului documentar ”Contribuția Banatului la Făurirea României Mari – Drumul spre Alba Iulia” finanțat de Ministerul Culturii și Identiății Naționale și Consiliul Județean Timiș prin Muzeul Național al Banatului și produs de Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei și SC Working Class Production SRL.

 


Filmările au fost realizate în principalele localități ale Banatului care cu o sută de ani în urmă au fost puncte de fierbere întru dorința Unirii cu România. Filmul este regizat de Ilie Sîrbu, consultant științific este Prof. Univ. Dr. Cercetător științific I Vasile Dudaș, producător Cosmin Țiglar

Tinerețea și modernitatea artefactelor vechi de un veac

Cei mai mulți dintre oamenii culturalizați în epoca grabei și a informației gata digerate nu mai au ascuțimea minții de a aprecia un frumos frust, venit direct din cultura populară, durat din elemente simple și șlefuit prin folosință îndelungată. În folosința curentă a omului de la sat uneltele sau obiectele de folosință uzuală au mers pe un făgaș de esențializare. Un obiect foarte banal era reface de atâtea ori încât se renunța treptat la elemntele inutile.

 De fapt ergonomia a fost descoperită de țărani în timpul efortului lor creator de a scoate dintr-un lemn un obiect funcțional. Sigur că acea calitate a obiectelor nu se numea ergonomie (termenul este prea modern) dar întrunea toate elementele noțiunii. În cultura tehnică populară nimic nu era în plus nimic nu se manufactura doar pentru a irosi un material.

Un artist plastic cu vocației și cu un ochi antrenat descoperă „artă” în obiecte ce par banale pentru alții. Mihai Donici este sculptorul ce are harul de a crea artă nouă din arta veche a altora. Arta sa a fost chiar numită așa „etnosculptură” recunoscând că folosește din plin filonul nesecat al artei populare din alte secole.

Este un concept apropiat de ce făceau avangardiștii începutului de secol XX ce au scornit idea de „redy made”. Un simplu obiect industrial era încărcat de valențe artistice doar prezentându-l în altă lumină și alt context.

Mihai Donici aplică metoda avangardiștilor dar a rafinat-o până la extrem. Obiectele vechi (dar nu fabricate în serie în fabrici) lucrate de mână ca unicate capătă noi noime vizuale prin finisare și alăturări de elemente, poate disparate, ce învie ca mesaj artistic autentic. Este fireasca trecere de la utilitate funcțională la simbolul cel mai descărcat de materialitate. De la lemn la idee nu e nevoie decât de mult simț și multă muncă.

Este noua ofertă a artistul Mihai Donici intitulată „Artefacte vechi din 100 de ani”, expusă la Biblioteca Universității Politehnica Timișoara. Exponatele fac parte din colecția personală a artistului și au fost adunate pe parcursul a zeci de ani.

 „Expoziția se vrea o prezență directă a celor 100 de ani de coagulare în realitate. O coloană mobilă înaltă de 10 m va fi prezentă în cadrul expozițional, marcând meandrele perioadei. Montată în holul central al Bibliotecii UPT, la intersecția multor drumuri interioare, ea poate fi văzută în luna decembrie 2018. În societatea globalizantă de astăzi, vom putea supraviețui prin conștiința culturală și pentru asta vom avea nevoie de educație – morală, nu doar funcțională – în care să alocăm și noi 10% din PIB acestui domeniu fundamental”, susține creatorul Mihai Donici.