Libertatea de exprimare, precum și dreptul de a participa la viaţa publică sunt garantate de Constituția României, cât și de legislația aflată în vigoare. Printr-o activitate civică intensă putem construi o societate civilă puternică în Timișoara. Restricţionarea acestora subminează progresul colectiv la dezvoltarea orașului nostru.

Din nefericire, în cadrul dezbaterii publice solicitate de Asociația Salvați Patrimoniul Timișoarei, ce a avut loc în data de 14 ianuarie 2024, ora 14.00, în sala de consiliu a Municipiului Timișoara, colegul nostru Ilie-Vasile Sîrbu a fost supus unui șir întreg de acuzații, denigrări, atac la persoană cu tendința repetată a viceprimarului Timișoarei, doamna Paula Romocean, de a încuraja atitudinea ostilă și denigratoare a celor prezenți în sală. Persoanele prezente care au luat cuvântul nu au prezentat opinii în ceea ce privește proiectul suspus dezbaterii pubilice, principala lor țintă a fost colegul nostru Ilie Vasile Sîrbu, care este și consilier local din partea Alianței pentru Unirea României (AUR). Principala învinuire a celor prezenți la adresa colegului nostru a fost: că nu s-a alăturat sprijinirii bolnavilor oncologici și mai mult a pus piedică pentru elaborarea acestui PUZ și construirea acestei clinici oncologice. O altă acuzație a fost că de ce a solicitat dezbatere publică pentru acest proiect în a 117 –a zi de transparență decizională, întârziind proiectul cu două luni. Trebuie să menționăm faptul că orice proiect de hotărâre este supus analizării şi aprobării plenului Consiliului Local al municipiului Timișoara.

Considerăm ca primăria prin atitutdinea viceprimarului a dorit să justifice nevoia de a veni în sprijinul beneficiarului, folosind modalități abuzive pentru a intimida demersul nostru legal.

În același timp, apreciem calmul și răbdarea consilierului local Răzvan Negrișanu și modul prin care ne-a explicat starea proiectului la acel moment. Acuzația sa la adresa noastră a fost că am întârziat prin acest demers legal dezvoltarea proiectului cu două luni.

În procesul de elaborare a actelor normative, Primăria Municipiului Timișoara are obligația să respecte prevederile Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, lege care stabileşte regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparenţei decizionale.

Scopul acestei legi este, pe de o parte, de a spori gradul de responsabilitate a administraţiei publice faţă de cetăţean, ca beneficiar al deciziei administrative, şi de a stimula participarea activă a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a actelor normative. Pe de altă parte, această lege are menirea să sporească gradul de transparenţă la nivelul întregii administraţii publice.

Dezbaterea publică pentru Planul Urbanistic de Zonal „Extindere zonă de servicii medicale și funcțiuni complementare” a fost solicitată în baza Legii 52 de către Asociația Salvați Patrimoniul Timișoarei ca urmare a constatării unei serii de nereguli, dar și a unei lipse de profesionalism din partea reprezentanților primăriei și a proiectantului. Asociația dorește să apere patrimoniul orașului, indiferent care ar fi acesta, mai ales că există o măsură a Curții de Conturi prin care toate imobilele din oraș trebuie să fie inventariate. Însă, această acțiune de inventariere bate pasul pe loc. Problemele semnalate de noi au fost de natură juridică. Am mai solicitat informații despre parcaje, volumetrie, acces pompieri.

La solicitarea noastră de natură juridica ni s-a răspuns că nu a fost cazul de obținere a unei Hotărâri de Guvern, întrucât terenul propus a fi reglementat prin Planul Urbanistic Zonal menționat mai sus, nu a fost la data elaborării proiectului de hotărâre în proprietatea Statului Român, ci a Municipiului Timișoara pentru care s-a obținut acordul Consiliului Local al Municipiului Timișoara de elaborare PUZ printr-o Hotărârede de Consiliu Local.

Ni s-a mai explicat că Planul Urbanistic Zonal „Extindere zonă de servicii medicale și funcțiuni complementare” propune extinderea unei zone de servicii medicale și funcțiuni complementare, și anume funcțiunea de clinică medicală, și nu spital. Din acest motiv nu se aplică prevederile Normativului pentru construcții spitalicești Indicativ NP 015-2022, pe care l-am invocate în solicitarea noastră.

Locurile de parcare vor fi amenajate cu preponderență la subsol și în conformitate cu avizul Comisiei de Circulație.

Suplimentar am adresat trei solicitări reprezentanților Primăriei Municipiului Timișoara:

1. Dacă proprietarii printre care și doamna SCHWENGLER ALEXANDRA și-au dat acordul pentru elaborarea acestui PUZ?
2. Dacă doamna SCHWENGLER ALEXANDRA a depus solicitare pe Legea 87 în anul 2020 pentru suprafața de teren de 228 de metri patrați pe care acum figurează acum Municipiul Timișloara în CF?
3. Primăria Municipiului Timișoara să ne comunice data depunerii cererii de emitere a titlului de proprietate conform Legii 87/2020 sau a Legii 263/2024 de către toți SCHWENGLER ALEXANDRA, Negru Șerban, Negru Alina-Gabriela, Sîrbu Ioan-Ovidiu, Sîrbu Daniela-Elvira și Oprea Cristina-Marinela?

La 35 de ani de la Revoluție, administrația useristă a Timișoarei condusă de primarul Samuel Fritz, dorește cu orice preț să ne prezinte starea comunismului în România: ”comunismu` n-a muritu`, numa câta s-o odihnitu`”.

Încet, încet administrația useristă în frunte cu primarul Samuel Fritz își prezintă adevărata față prin elaborarea unui proiect de hotărâre a Consiliului Local privind aprobarea PROCEDURII DE RESTRUCTURARE URBANĂ pentru terenuri ce necesită aplicarea prevederilor documentației Plan Urbanistic General Municipiul Timișoara și a Regulamentului Local de Urbanism aferent, aprobate prin HCL nr. 457/17.10.2023 și a REGULAMENTULUI DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE a Comisiei de Negociere pentru Restructurare Urbană (C.N.R.U.) a Municipiului Timișoara.

Asociația Salvați Patrimoniul Timișoarei a solicitat o dezbatere publică în acest sens în baza Legii 52, pentru că am constatat că acest proiect este un atac direct împotriva proprietății private, ce este garantată de stat.

Parcurgând Regulamentul de organizare și funcționare acestei comisii am observant asemănări între acesta și DECRETUL nr. 92 din 19 aprilie 1950.

Regulamentul de organizare și funcționare:

”Se instituie necesitatea aplicării unei proceduri de restructurare de către autoritatea publică, respectiv de către administrația locală a Municipiului Timișoara, în cazul schimbării destinației terenurilor unităților industriale care și-au încetat activitatea, sunt complet neutilizate sau și-au restrâns considerabil activitatea; astfel, regăsim R.L.U. în Partea I. Dispozitii Generale, A. Prevederi generale, Art. 2 Domeniu de aplicare, spct.(9) următoarele: „Pentru zonele de restructurare, delimitate ca atare în Planul Urbanistic General, pentru schimbarea destinației vor fi întocmite Planuri Urbanistice Zonale şi se vor aplica proceduri de restructurare, conform prezentului Regulament.”

DECRETUL nr. 92 din 19 aprilie 1950:

”Pentru întărirea şi dezvoltarea sectorului socialist în economia R.P.R; Pentru asigurarea unei bune gospodariri a fondului de locuinţe supuse degradării din cauza sabotajului marei burghezii şi a exploatatorilor care deţin un mare număr de imobile; Pentru a lua din mîna exploatatorilor un important mijloc de exploatare; Se naţionalizează imobilele prevăzute în listele anexe, înregistrate la Cancelaria Consiliului de Miniştri sub Nr. 543 din 14 Aprilie 1950, care fac parte integrantă din prezentul decret şi la a căror alcătuire s-a ţinut seama de următoarele criterii:

1. Imobilele cladite care aparţin foştilor industriasi, foştilor mosieri, foştilor bancheri, foştilor mari comercianţi şi celorlalte elemente ale marei burghezii.

2. Imobilele cladite care sînt deţinute de exploatatorii de locuinţe.

3. Hotelurile cu întreg inventarul lor.

4. Imobilele în construcţie, cladite în scop de exploatare, care au fost abandonate de proprietarii lor, precum şi materialele de construcţie aferente oriunde s-ar afla depozitate.

5. Imobilele avariate sau distruse de pe urma cutremurului sau a războiului, cladite în scop de exploatare şi ai căror proprietari nu s-au îngrijit de repararea sau reconstructia lor.”

Această proiect de hotărâre este puternic inspirat din procedurile partidului comunist român din anii `50. În sfârșit, USR își se arată cu adevărat fața. Este o formațiune politică de extremă stângă, care nu se rușinează să atace drepturile elementare ale timișorenilor garantate de Constituția României.

Dreptul de proprietate este rezultatul unei îndelungate evoluții umane, fiind privit chiar ca nucleul societății și existând încă din cele mai vechi timpuri. Caracterul istoric al dreptului de proprietate este incontestabil. Acest drept este inerent ființei umane și provine incontestabil din libertatea și dorința omului de a-și însuși bunuri proprii.

Pentru a pune capăt inițierii oricărui Regulament de acest tip, trebuie să se țină cont de Constituția României care la  Articolul 44: Dreptul de proprietate private, alin (2) Proprietatea privată este garantată și ocrotită  în mod egal de lege, indiferent de titular. Aliniatul (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauza de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreapta si prealabilă despagubire. (4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor. Trebuie să se țină cont de Noul Cod civil, care prin articolul 555 alin. (1), oferă o definiție clară, coerentă și completă a dreptului de proprietate: „proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, a folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu”.

Pentru orice alte oportunități, pe acestă cale, vă amintim că în legislația românească există termenul Expropriere. Legea 33 și Legea 250 au fost special gândite pentru astfel de situații. Nu este nevoie de o nouă comisie de negociere care să se suprapună cu cele déjà existente. Vă rugăm, nu birocratizați în exces Primăria Municipiului Timișoara.

În acest mod, protestăm față de atacul userist asupra proprietății private de pe teritoriul Municipiului Timișoara, care încearcă să mascheze exproprieri mascate, ascunse în texte bine ticluite. Sperăm ca Timișorenii să conștientizeze că demersul userist este anticonstituțional și un atentat asupra democrației din România.

Unul dintre cele mai frecventate localuri din cartierul timișorean Fabric în perioada antebelică a fost Ospătăria ”La Regina Angliei”. Pe lângă bucatele alese degustate în acest spațiu și-a găsit locul și teatrul, pentru că în curtea acestui han a funcționat Teatrul de Vară ”Arena”.

Succesul acestui local boem din Fabric se datorează poate și faptului că linia de tramvai tras de cai inaugurat în anul 1869, a făcut ca migrația timișorenilor să fie mai ușoară la întoarcere, în special în condițiile în care în cetate lucrurile erau mai restrictive. Seara, după spectacole (teatru, concerte), ori după petreceri, la cerere, se asigura transportarea publicului cu vagoane speciale.

Născut la 21 decembrie 1845 în localitatea Satchinez, judeţul Timiş, Emanuil Ungurianu a fost alături de Alexandru Mocioni, Vicențiu Babeș, P. Rotariu. Andrei Mocioni, Coriolan Brediceanu, Aurel Cosma reprezentantul unei generaţii de cxcepție a Banatului, care şi-a dedicat întreaga sa viaţă şi avere binelui neamului său. După ce a urmat şcoala primară în comuna sa natală, a absolvit cursurile gimnaziale la Timişoara în perioada 1860 – 1868. În perioada  1869 – 1872 a fost studentul Facultăţii de Drept din Budapesta, apoi după terminarea studiilor universitare, timp de 35 de ani, a practicat avocatura în capitala Banatului.

Emanuil Ungurianu a fost conştient de rolul pe care îl avea cultura în emanciparea românilor bănățeni. În opinia sa, numai din cultură răsăre bunăstarea economică, dar, în același timp era conștient că fără bani nu se putea face  cultură. În perioada 1898 – 1906, fruntașul bănăţean a fost directorul despărţământului Timişoara al ASTREI. Potrivit lui Emanuil Ungurianu, despărţământul urma să contribuie la propăşirea culturală şi economică a românilor bănăţeni. El a donat pentru înzestrarea bibliotecilor despărţământului foarte multe cărți, iar pentru scopurile culturale ale Asociaţiunii importante sume importante de bani.

Potrivit lui Emanuil Ungurianu. biserica şi şcoala reprezentau două instituţii deosebit de importante pentru românii bănăţeni. Până la 1918, el a activat in vederea păstrării autonomiei şcolilor confesionale româneşti, a Bisericii Ortodoxe Române, iar după realizarea Uniriia făcut eforturi pentru consolidarea celor două instituții. Fruntașul român bănăţean susținea şi necesitatea ca învăţătorii şi preoţii să fie bine pregătiţi profesional şi să aibă o înaltă ţinută morală. În domeniul învăţământului, E. Ungurianu a făcut o serie de donaţii in contul şcolilor româneşti din Banat, fiind preocupat şi de dezvoltarea şcolilor profesionale în care să înveţe tineri români din mediul rural. În același timp a avut in vedere îmbunătățirea situației materiale a învățătorilor români din Banat. După anul, 1918, E. Ungurianu a activat pentru înfiinţarea la Timişoara a unei Academii Comerciale, precum şi a unei Universităţi.

Emanuil Ungurianu a fost reprezentant al românilor timişeni în Sinodul Episcopiei Aradului și deputat în Congresul Naţional Bisericesc de la Sibiu, Emanuil Ungurianu a depus eforturi multiple pentru reinfiinţarea Episcopiei Timişoarei. Totodată el a făcut donaţii mai multor biserici din Banat.

Ridicarea stării economice a neamului său a constituit unul dintre obiectivele vieţii sale. A evidenţiat necesitatea păstrării pământului în mâinile ţăranului român, iar după 1918 s-a pronunţat pentru sprijinirea financiară a acestuia de către statul român. În concepţia sa era necesară îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale ale ţăranilor prin organizarea de conferinţe de către specialiştii din agricultură.

Emanuil Ungurianu a urmărit crearea unei clase de meseriasi si comercianti români, proveniţi in special din mediul rural, eforturile sale s-au concentrat pentru  înfiinţărea de şcoli profesionale şi cămine pentru cursanţi.

Tot pentru propăşirea economică a neamului său Emanuil Ungurianu a activat pentru crearea unui sistem bancar românesc în Banat, deţinând o bună perioadă de timp functia de director executiv al băncii „Timișana” .

În plan politic a participat la principalele momente ale luptei pentru emancipare naţională a românilor din Imperiul Austro-ungar. A făcut parte din organizaţiile judeţene Timiş-Torontal ale Partidului Naţional Român şi respectiv Partidului Naţional Ţărănesc, solicitând oamenilor politici seriozitate şi moralitate.

Alături de Alexandru Mocioni, V. Babeş, C. Brediceanu,  E. Ungurianu a fost preocupat de înfiinţarea unor ziare româneşti în Banat, pe care apoi le-a sprijinit financiar pentru a le ajuta să supravieţuiască precum ”Luminătorul” și ”Dreptatea”.

În anul 1912, Emanuil Ungurianu a depus întreaga sa avere de aproximativ jumătate de milion de coroane în scopul sprijinirii instituţiilor şcolare, culturale şi bisericeşti româneşti. (Analele Banatului)