Patrimoniul Cultural Industrial al Timișoarei, neinteresant pentru administrația locală

Timisoara a fost un depozitar al unui patrimoniu cultural construit şi a unui patrimoniu industrial – construit sau mobil remarcabil pentru Sud-Estul Europei, datând în principal din perioada secolelor al XIX-lea – al XX-lea.

Situaţia economică precară a multora dintre timişoreni, proprietari sau chiriaşi ori dintre societăţile ce au avut patrimoniu industrial a dus la pierderea lui. Printr-o politică absurdă, au fost forţaţi, să abandoneze ori să vândă patrimoniul a cărui întreţinere era prea costisitoare, fie să-l „refuncţionalizeze”, cu investiţii distructive ieftine şi de slabă calitate, pentru a-l închiria. Din comoditate sau din lipsa unei strategii de perspectivă, sunt preferate construcţiile noi intervenţiilor mai pretenţioase pentru recuperare-restaurare, sunt casate şi distruse utilaje valoroase sub motivul retehnologizării… Aceste iniţiative au fost girate de toți cei care s-au perindat atât prin administrația locală cât și pe la guvern.

Au împărţit şi fragmentat întreg Patrimoniul Timişoarei până ce l-au făcut să dispară, ca printr-o magie. La inceputul comunismului, ”vizionarii roșii” au clădit o industrie ce a avut ca bază, tocmai, industria burgheză. După 33 de ani de la Revoluție, Timișoara încă pierde Patrimoniul Industrial şi multe clădiri istorice, fără nici un regret din partea Administrației Locale, care a preferat o dezvoltare spre interiorul vetrei orașului, nu spre exterior, călcând în picioare tot ce reprezintă identitatea Timișoarei. Așa cum la executarea deținuților politici, bunicii și parintii noștri au asistat neputincioși, tot așa şi noi asistăm la executarea Patrimoniului Cultural Construit al Timișoarei. Noul Plan Urbanistic General al Timisoarei este practic unul vechi, fiind întârziat mulți ani cu bună ştiinţă, probabil, încă nu sunt clarificate influenţele unor grupuri. Timişoara este un magnet pentru ”Rechinii Imobiliari”, chiar dacă pe Bega curge apă dulce. Din nefericire, Timişoara va rămâne fără Identitate, iar moștenirea lăsată de noi o să fie bogată în fier beton, sticlă, multe metale nepreţiose, venin și mult prost gust…