Cadastrarea Banatului între realitatea istorică austriacă și haosul funciar românesc

În cea de-a doua jumătate a secolului al-XVII-lea granițele Imperiului Habsburgic au atins extinderea maximă. Urmare a unei serii de războaie cu Imperiul Otoman, aceștia au cucerit Bucovina, au încorporat Transilvania și Banatul, iar frontierele au fost fixate de-a lungul Dunării, între Banat și viitoarea Serbie. Teritoriile situate în imediata apropiere a granițelor au fost considerate drept regiuni de interes pentru imperiu.

Imperiul Habsburgic s-a remarcat prin cartarea celui mai întins teritoriu în cadrul Primei Ridicări Topografice. Aceasta a acoperit vechiul imperiu Austriac, teritoriul Ceh, Galiția și Bucovina, Ungaria, Croația, Transilvania.

Cea de-a doua ridicare topografică  este o realizare de excepție a măsurătorilor topografice care au avut loc în Imperiul Austro-Ungar. Conținutul, estetica și desenul sunt remarcabile. Desi datorită duratei mari a ridicării topografice (1806-1869) nici din punct de vedere al conținutului și nici ca realizare tehnică nu poate fi considerată unitară, experiența ultimilor 30 de ani a demonstrat cel puțin în România ca planurile respective pot fi utilizate și astăzi.

Timișoara pe Harta Banatului 1769-1773

Transilvania și Banatul erau administrate de Imperiul Austro-Ungar, prin urmare, evidențele ce urmăreau schimbările de proprietate și ipotecile se aplicau conform Codului civil austriac. Revoluția de la 1848  a cuprins intreaga Europa la inceputul, fapt ce a determinat transformarea Imperiului Habsburgic în Imperiul dualist Austro-Ungar, și prin urmare Ardealul și Banatul trec în stăpânirea Regatului Maghiar. Codul civil austriac a fost înlocuit cu dreptul cutumiar ungar, fapt ce a pus pentru o vreme în pericol instituția cărtilor funciare, însă Ministerul Justiției, a emis o serie de ordonanțe care impuneau ca procesul de introducere a cărtilor funciare în Ardeal și Banat să continue conform vechiului Regulament al Cărții Funciare din 1855.

Importanța cadastrului a fost pusă la punct încă din secolul al XIX-lea de administrația austro-ungară, pentru o mai bună taxare a proprietarilor de terenuri din imperiu. Astfel, singura soluție era o înregistrare riguroasă a acestor terenuri, pe bază de masurători. În anul 1874, în Imperiul Austro-Ungar s-a înființat Cartea funciară, pentru toate provinciile sale. Astfel, au obținut o bază de date care conținea atât hărți, rezultate în urma măsurătorilor și transpunerii lor grafice, cât și documente descriptive care prezintă date despre terenuri, proprietarii acestora, informații despre vânzări succesive, moșteniri, etc

Astăzi, în România în condițiile unei tehnologii superioare, totalul de 3.181 de UAT-uri din România, până la sfârșitul lunii aprile a anului 2023 au fost finalizate lucrări de înregistrare sistematică în 189 UAT-uri (din care în 171 UAT-uri în integralitate și în 18 UAT-uri parțial), precum și în sectoare cadastrale, cu o suprafață totală de 4.607.191,26 ha​​”, potrivit datelor ANCPI. Ceea ce înseamnă că doar 5,3% dintre localitățile din România au cadastrul finalizat în totalitate. Cu cele 18 care încă mai au ceva de lucru, s-ar apropia de 6 procente. În concluzie, nu suntem capabili să facem cadastrarea integrală a țării sau poate nu se vrea.

Agenția Națională de Cadastru și Publictate Imobiliară susține că au fost cheltuite până acum circa 55 de milioane de euro din cele 300 alocate prin Programului Național de Cadastru și Carte Funciară, care urma să se încheie în 2023 cu cadastrarea integrală a țării. Între timp, pentru a nu pierde banii alocați și pentru a nu îi da înapoi pe cei cheltuiți deja, autoritățile au început să facă demersuri pentru prelungirea acestui termen. Mai mult, încă din vara anului trecut a fost adoptată o hotărâre de guvern pentru prelungirea Programului Național de Cadastru și Carte Funciară până la încheierea cadastrării, iar în documentul respectiv scrie că „denumirea „Programul național de cadastru și carte funciară 2015-2023“ se înlocuiește cu denumirea „Programul național de cadastru și carte funciară“.

Primăria Municipiului Timișoara nu a fost și nu este interesată de aceste fonduri pentru cadastrarea orașului, motivul este unul suficient de clar: în haos poți împarte și desparte după interesele celor care dau mai mult, fie ei și susținători din umbră sau pe față ai unor partide politice… Acesta este unul dintre motivele pentru care administrația Municipiului Timișoara nu cunoaște care e surpafața intravilanului și a extravilanului orașului și nici numărul exact al clădirilor aflate pe teritoriul administrativ al Municipiului Timișoara.

 

Elevii Timișoarei proiectează viitorul orașului într-o expoziție de excepție

Cu perspectiva asupra viitorului în formarea tinerelor generaţii, Universitatea Politehnica Timișoara a derulat în acest an, 2023, o multitudine de proiecte concentrându-se pe câștigul pe care orașul îl are în urma acestei experienţe – Timișoara Capitală a Culturii. Un astfel de proiect, cu un titlu sugestiv: Timișoara – de la capitală europeană a culturii la orașul viitorului. Proiectează viitorul orașului tău, coordonat de ș.l. dr. ing. Rareș Hălbac Cotoară Zamfir, are în derulare în aceasta perioadă (până în 20.10.2023) o expoziţie în caretinerii care învaţă în acest oraș – elevi și studenţi, au putut să își exprime, într-un mod artistic, viziunea asupra modului în care orașul trebuie sa arate în viitor. Lucrările sunt expuse în holul central al Bibliotecii UPT și pot fi vizualizate gratuit în programul de vizitare al bibliotecii, de luni pana joi, în intervalul 9.00-20.20 sau vineri de la 9.00 până la 18.00. La vernisajul acestei expoziţii Proiectează viitorul orașului tău, au participat peste o sută de elevi si cadre didactice. Domnul viceprimar, Cosmin Tabară, unul dintre primii vizitatori ai expoziţiei, s-a arătat încantat de viziunea micilor expozanți orientată către spații verzi și dezvoltare sustenabilă, încurajandu-i să se implice și să inspire ,,oamenii mari’’ în deciziile potrivite pentru sănatatea și bunăstarea cetăţenilor orașului. La fel de motivaţionale au fost și cuvintele domunului inspector școlar adjunct Cosmin Hogea, cuvintele domnului președinte al Societății Inventatorilor din Banat Remi Radulescu si cele ale presedintelui COSPol si reprezentantul studenților in Consiliul de Administrație al UPT, dl. Paul Stiegelbauer. La vernisaj au mai fost prezenţi doamna director a Bibliotecii UPT, Agneta Lovasz, care a contribuit prin implicarea și grija ei pentru detaliu la bunul mers al evenimentului, precum și dl Ilie Sîrbu, președintele Asociaţiei Culturale Salvaţi Patrimoniul Timișoarei, asociaţie susţinătoare a proiectului.

 
Acest proiect se derulează în colaborare cu  o universitate din Norvegia, ce numără peste 40.000 studenţi – NTNU (Norwegian University of Science and Tehnology) Trondheim, care organizează evenimentul FUTURUM, o expoziție despre viitor – despre cum vor arăta orașele și despre modul în care noi, cetățenii, printr-o cultură adecvată, putem contribui la sustenabilitatea zonelor urbane.
Proiectul „Timișoara – from today’s cultural capital to the city of the future. Design the future of your city” beneficiază de un grant în valoare de 48.368,01 euro din Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin granturile SEE și norvegiene. Granturile SEE și norvegiene reprezintă
contribuția Islandei, Liechtensteinului și Norvegiei la o Europă verde, competitivă și favorabilă incluziunii. Există două obiective generale: reducerea disparităților economice și sociale din Europa și consolidarea relațiilor bilaterale dintre statele donatoare și 15 state UE din centrul și sudul Europei și statele baltice. Cele trei state donatoare cooperează strâns cu UE în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European (SEE). Între 1994 și 2014, statele donatoare au contribuit cu 3,3 miliarde EUR prin scheme de granturi consecutive.
Pentru perioada 2014-2021, granturile SEE și norvegiene se ridică la 2,8 miliarde EUR.

Andrei Ivanovich, în recital la Sinagoga din Cetate Timișoara. (3 octombrie 2023)

Demostaţie emoţionantă de virtuozitate oferită printr-un proiect UPT în colaborare cu Asociatia Salvaţi Patrimoniul Timișoarei

Maestrul pianist cu origini timișorene, Andrei Ivanovich a oferit săptămâna aceasta un recital de pian desosebit și emoţionant, prin proiectul Universităţii Politehnica Timișoara, Capitalizing on urban culture by promoting cultural heritage and cultural entrepreneurship. Evenimentul a fost posibil datorită implicării Asociaţiei Culturale Salvaţi Patrimoniul Timișoarei, prin președintele său Ilie Sîrbu, asociaţie care susţine proiectul, implicându-se semnificativ în implementarea lui.

Cu fiecare atingere a clapei, Andrei Ivanovich ne-a făcut să simţim că, dincolo de noi, există o spiritualitate pe care merită să o accesăm, că muzica de pian este un medium între noi şi alte epoci care se deschid în faţa noastră, tocmai pentru ca propria oglindire să comunice cu acele epoci.

 

Sinagoga din Cetate, locul în care a fost organizat recitalul, s-a dovedit a fi un spaţiu foarte primitor, însă prea mic pentru melomanii orașului Timișoara, veniţi în număr mare la eveniment.

https://www.qubtv.ro/actualitate/concert-andrei-ivanovich-qubarena/

Profesor la Universitatea din Shanghai, Andrei Ivanovich, a impresionat audienţa nu doar prin talentul său, ci și prin simplitate și modestie, educaţie, respectul faţă de public, dovedind că e un om valoros prin el însuși și nu doar pentru faptul că este urmașul marelui compozitor Ioan Ivanovich al cărui vals ,,Valurile Dunării’’ a încântat o lume întreagă. Vorbitor a șase limbi, Andrei Ivanovici a dorit să interacţioneze cu fiecare persoană în parte după recital, comunicând în frumoasa limbă română, chiar dacă i-ar fi fost mai familiare limbile chineză, rusă sau germană, limbi în care a învăţat de-a lungul timpului.

Mulțumim pentru sprijin Comunității Evreiești din Timișoara, Qub TV, Filarmonica Banatul din Timișoara, Costructim SA, Ziua de Vest, Banatul Azi pentru întreg sprijinul acordat!