Au disparut multe din ornamentele de pe fatada Palatului Apelor

PalatulApelor1

Nu demult a fost dezvelita si fatada principala a Palatului Apelor, ce a dezvaluit insa o serie de nereguli legate de ornamentele de pe fatada care se pierd cu fiecare renovare, chiar si cu cea in curs – care se pretinde a fi restaurare de monument istoric si are un buget pe masura. Daca ne uitam in imaginea ‘PalatulApelor1’ si ‘PalatulApelor2’

palatulapelor2

PalatulApelor2

observam cum o serie de detalii fie lipsesc, fie sunt modificate: de la delfinii de peste portal, ciuntiti, la consolele ce sprijina balconul si alte amanunte.

In ‘PalatulApelor3’ si ‘PalatulApelor4’

palatulapelor3

PalatulApelor3

palatulapelor4

PalatulApelor4

vedem cum au disparut o serie de ornamente de pe consolele balconului de la etajul 1, fatada spre Bv. 16 Decembrie. In ‘PalatulApelor5’ se remarca disparitia acelor unde, reprezentand rauri, de pe acel blazon.

palatulapelor5

PalatulApelor5

La fel, in ‘PalatulApelor6’ se observa disparitia unor detalii. In ‘PalatulApelor7’ se vede ca ornamentul cvasi-triunghiular este modificat. Lucarna marcata cu sageata verde speram sa fie inlocuita cu una respectand orginalul, avand in vedere ca acoperisul este inca in lucru. La fel, speram ca elementele marcate cu sageti verzi in ‘PalatulApelor8’ sa fie refacute astfel incat imobilul istoric sa isi ia forma originala, desi daca ne uitam cum a fost tratata balustrada balconului de pe fatada central (balustrada stricata partial in perioada comunista si acum total, a se vedea in colajul ‘PalatulApelor9’), ne dam seama ca intentiile sunt altele.

palatulapelor6

PalatulApelor6

palatulapelor7

PalatulApelor7

palatulapelor8

PalatulApelor8

palatulapelor9

PalatulApelor9

In ‘PalatulApelor10’ si ‘PalatulApelor11’ se poate vedea calitatea finisajelor mai de aproape.

palatulapelor10

PalatulApelor10

palatulapelor11

PalatulApelor11

palatul-bruck

Palatul Brück

Si la Palatul Brück, restaurat atat de minutios de altfel, au fost uitate cateva elemente, unul de tabla in varful acoperisului si un ornament de pe horn.

Peisagiştii bat la Poarta Aparenţelor

În 5 noiembrie, reprezentanţii Primăriei Timişoara lansau un sondaj de opinie pe site-ul Primăriei Timişoara prin care îi întrebau pe timişoreni cum să amenajeze Parcul Central, care va intra, cel mai probabil anul viitor, în renovare. Oamenii aveau la dispoziţie două opţiuni, fie alegeau gradina vieneză ca la Schonbrunn, fie grădină englezească, după exemplul Buckingham.
În urma votului , aproximativ 2000 de timişoreni şi-au exprimat opinia din care peste 1100 de votanţi au ales gradina vieneză dar acest număr reprezintă doar 0,3% din populaţia oraşului.

De la momentul supunerii la vot, o echipă de studenţi din cadrul specializării de Peisagistică a Facultăţii de Horticultură şi Silvicultură de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Regele Mihai I din Timişoara, au început să lucreze la o nouă propunere de amenajare a Parcului Central ca răspuns la variantele propuse de primăria Timişoara care în opinia studenţilor este un exemplu de neurmat. În data de … … proiectul a fost înregistrat la primarie ca după încă o săptămână, echipa să fie invitată în biroul directorului de mediu Adrian Bere împreună cu inginerii care au propus cele două grădini în stil vienez respectiv londonez, pentru a discuta pe marginea proiectului prezentat.
„În momentul de faţă Parcul Central este atractiv doar pentru pasionatii de sah graţie meselor de şah montate acolo, dar atât. Ca cetăţeni ai oraşului nu suntem deloc stimulaţi să intrăm în acel spaţiu. Aleile sunt deteriorate, mobilierul este neîntreţinut şi în unele locuri nefuncţional, vegetaţia nu este toaletată iar fosta bază sportivă nu inspiră sub nicio formă siguranţă. Ca viitori ingineri peisagişti nu putem rămâne indiferenţi la această problemă drept pentru care am venit cu o propunere de amenajare prin care dorim să revitalizam Parcul Scudier” a declarat un membru din echipa de lucru a proiectului formată din două studente (Daliana Sîrbu, Bianca Mititelu), un masterand (Alexandru Almăjan) şi un asistent drd. univ. (Marius Silivăşan).
În propunerea făcută, sudentii au ales să intervină în special în ceea ce priveşte creşterea siguranţei în utilizarea spaţiului şi anume: dezvoltarea unui sistem de iluminat care să cuprindă toate tipologiile de spaţii, precum şi implementarea unei signalistici pentru o orientare mai bună în spaţiu. De asemenea ei au propus şi extinderea şi reabilitarea spaţiilor verzi şi de socializare prin:
– revitalizarea spaţiilor ce în prezent constituie interes scăzut pentru public;
– programe de întreţinere,plantare şi cosmetizare a fondului vegetal;
– utilizarea unui mobilier ecologic,modern şi uşor de întreţinut;
– dezvoltarea unor spaţii specializate pentru diferite categorii de vârstă;
– organizarea de evenimente şi expoziţii ce au ca scop integrarea şi coeziunea socială.
Totodată, studenţii consideră că imaginea arhitecturală a spaţiului trebuie ameliorată in primul rând prin programe de cosmetizare a monumentelor şi de asemenea atractivitatea pentru diferitele categorii trebuie stimulată prin organizarea de evenimente culturale şi de ce nu prin dezvoltarea unor partere comerciale.

Echipa profesioniştilor în devenire a intervenit în amenajarea parcului dupa cum urmează:
ALEEA PERSONALITĂŢILOR:
– reamenajată cu specii floricole şi dendrologice valoroase astfel încât să pună în evidenţă şi valoarea culturală a fiecărei statuete în parte.

ALEEA PRINCIPALĂ:
– bazinele de apă au primit un aspect conceptual de torţă care face aluzie directă la monumentul eroilor.

ALEEA BICICLIŞTILOR:
– având în vedere infrastuctura proastă pentru biciclişti, noua amenajare propune şi crearea unei piste în acest sens care străbate cu uşurinţă parcul pe axele V-S respectiv N-E.
ALEEA DE ŞAH:
–  destinată în general bătrânilor aceasta a fost regândita pe un spaţiu lărgit pentru a facilita o mai bună desfăşurare a jocurilor de şah şi socializarea persoanelor din zona respectivă;
– dotată cu mese de şah şi scaune ce corespund cerinţelor ergonomice ale jucătorilor (în special bătrâni);
– de asemenea a fost prevăzută şi cu table de şah marcate la nivelui solului şi piese de şah mărite.

SCENA VORBITORULUI LIBER:
– dedicată celor ce vor să-şi expună public opiniile personale dintr-un anumit domeniu.

SCENA DIVERSITĂŢII CULTURALE:
– organizarea de evenimente culturale,artistice,muzicale cât şi expoziţii ce au ca scop integrarea şi coeziunea socială.

ZONA SKATE – PARKOUR – TRIAL ŞI DIRT BIKE:
– îmbunătăţirea calităţii vieţii sportive a tineretului prin accesul la echipamente de ultimă tehnologie şi practicarea sporturilor în condiţii de siguranţă.
Skate park:
–    îmbinarea lemnului cu fierul şi betonul crează o relaţie specifică practicării acestui sport;
– conţine: rampe, bare de metal, balustrade, boluri precum şi alte obiecte specifice acestui sport.
Parkour:
– traseu format din ziduri de beton,garduri şi obstacole;
Trial şi dirt bike:
– movile de pământ,rampe, paleţi şi alte obstacole specifice.

În cadrul skate parcului mai intră două centre de interes naţional cât şi internaţional numite:
POARTA APARENŢELOR şi BUZUNARUL GÂNDURILOR fiecare cu câte o poveste aparte.

Poarta aparenţelor:
– trecerea prin poartă face referire la persoane ce se regăsesc pe un anumit tip de intrare: slabi,graşi,acobaţi,copii,animale,îndrăgostiţi, etc.
Buzunarul gândurilor:
– o invitaţie la un schimb de gânduri ce pot fi ataşate în scris în zona special amenajată.

BAZA SPORTIVĂ:
– două terenuri de baschet, amenajarea unor spaţii de promenadă în interiorul fostelor bazine de înot,construirea unei sere pentru depozitarea plantelor sensibile pe timpul iernii,
ridicarea unei terase în vederea comercializării băuturilor răcoritoare,alimente şi cafea, aparate de fitness, montarea unei roţi cu o înălţime de 30m şi cu o capacitate de aprox. 20 de locuri, construcţie ce poate deschide turiştilor un important punct de belvedere asupra oraşului.
„ Cu toate că am fost deja la Primăria Timisoara să ne prezentăm proiectul suntem oarecum sceptici în ceea ce priveşte implementarea propunerii noastre. Totuşi sperăm ca autorităţiile să ţină cont şi de ideile noastre şi totodată să ne implice în actualul proiect. Dorim de asemenea să aflăm şi opinia publicului larg vis-a-vis de propunerea făcută de noi. Chiar dacă suntem siguri că nu am fost ascultați, noi ne exprimăm dorința de a colabora cu autoritățiile în speranța că pe viitor nu se vor mai lua decizii importante pentru imaginea orașului fără  consultarea în prealabil a unor specialiști în peisagistică„ -a mai adăugat echipa tinerilor peisagişti.

Te uita cum isi bat joc de Timisoara în Decembrie!

E decembrie! Nicolae, primarul Timisoarei, a devenit robul neputintei propriei administratii. Impotenta profesionala a celor care gestioneaza traficul auto in Timisoara impreuna cu cei de la Patrimoniu (Diectia pentru Cultura Timis) au hotarat sa violeze temporar Piata Unirii. Ipocrizia domneste in Timisoara. Apara la televizor Timisoara de tigani si “baga traficul auto” prin Piata Unirii. Cu tot respectul, dar toti sunt depasiti de situatie!!! Piata Unirii este inima Cetatii Timisoara, este cea mai importanta rezervatie baroca din oras.

Daca s-a ajuns la astfel de anomalii, fie ele si temporare, inseamna ca Timisoara este sub asediul propriei administratii! Timisoara are nevoie de ajutor!

De Mos Nicolae, Piata Unirii va cadea sub robia incompetentei! E decembrie si suntem in Timisoara!!!

Trecutul Cetăţii Timişoarei poate fi demolat în România şi mutat spre reasamblare în Austro-Ungaria Nimeni nu se supără

Varianta propusa de arhitectul Valentin Luca

Specialiștii timișoreni au început prin luna martie a acestui an, un amplu șantier de descărcăre arheologică, așa cum stabilește legea, pe locul în care va apare clădirea a cincea din cadrul complexului de afaceri din piața Timișoara 700. Cu acest prilej au scos la lumină un ansamblu din fortificația Cetății Timișoarei, format din ziduri de apărare și un sistem unicat în Europa de reglarea a nivelului apei din șanturile de apărate format dintr-o ecluză foarte modernă în epoca respectivă. Ea era previzibilă, căci se cunoșteau planurile Cetății, destul de bine. Marea mirare vine de la impecabila conservare a lucrărilor de artă militară. Nici m[car jgheaburile de lemn nu par distruse prea tare. Tot de admirat este și foarte îngrijita îmbinare a pietrei cioplite și a cărămizilor ce par ca noi în zidurile de acum două secole. Se pot distinge fără efort monogramele meșterilor săpate în piatră și lăsate urmașilor ca o garanție a lucrului temeinic executat. Istoria Timişoarei nu este interesantă, dacă vreun vestigiu asemanator se descoperea în Oltenia sau în Moldova cu siguranţă întreaga Romanie era cuprinsa de vibraţii, iar pe cei de la Ministerul Culturii îi cuprindea o ecitaşie maximă.
Firma ModaTim Investment, ce se ocupă de derularea proiectului imobiliar, a propus, prin vară, trei proiecte de conservare a ecluzei.
Varianta ce era apreciată de investitor ca fiind optimă, presupunea mutarea întregului ansamblu într-o piațetă, care va fi construită special în fața complexului de birouri. Cam pe locul fostei parcări din fața centrului. Această mutare susținută de arhitectul Vlad Gaivoronschi, ce consideră conservarea in situ imposibilă, din cauza pânzei freatice aflate foarte aproape de suprafață.
Această variantă a primit recent, după o așteptare de câteva luni, avizul favorabil al Ministerului Culturii.

Soluția a fost contestată deja, pe motiv că, astfel, ecluza-unicat va fi distrusă.Toate ar fi bune și frumoase, dacă locul cu pricina nu ar fi mult mai mic decât ansamblu ce ar trebui salvat. De fapt acolo ar încăpea doar ecluza. Fără toate zidurile și anexele sale.

Soluția a fost însă criticată de consilierul local democrat-liberal Simion Moșiu. El susținea că, prin mutarea stăvilarului, acesta va fi distrus, din nepăsare față de istoria orașului. Moșiu propune ca situl să fie cedat municipalității, care să reconstituie total complexul vechii ecluze. Și a dat exemplu o fortificație din Olanda reconstruită în totalitate. Iar municipalitatea să ofere în schimb un alt teren similar. Asa cum s-a putut în cazul așa zisului acvariu, de ce nu s-ar putea și acum când este vorba de trecutul urbei. În opinia cosilierului local, care este inginer constructor, deci are cunoștintele necesare,

,,nici măcar nu există firme specializate în salvarea construcțiilor istorice de acest fel, în condiții corecte. Apa freatică este un pretext jalnic. Păi o ecluză este gândită să funcționeze în apă”.

Simion Moșiu face apel la întreaga societate să se sesizeze și să ia atitudinea față de distrugerea vestigiilor, considerate un monument unic în țară și poate la nivel de Europa. Acest act de pseudo-salvare, este in fapt o tentativă de viol legalizat, cu concursul ministerului, la istoria orașului nostru și nu putem muta așa ceva, fiind vorba despre un sit istoric.

“Cum e posibil ca un monument unic în Europa să fie tăiat pe bucați și doar 2 din cele 12 elemente fortificate vor fi păstrate, restul vor fi demolate“,

a atras atenția arhitectul Valentin Luca, specialist în construcții militare vechi. De asemenea a aratat că suntem în fața unei catastrofe urbane, fara precedent in perioada post decembristă. Din nefericire, Timișoara revine din nou cu o premieră, negativă de data asta. Cum este posibil așa ceva? Ecluza nu trebuie ascunsă și translatată după blocuri cum a făcut Ceaușescu în paranoia sa cu bisericile, în mare demolare a Bucureștiului din anii 1975-1985, a precizat Luca.
O a patra variantă propusă de un grup de specialiști și arhitecti nici măcar nu a fost luată în seama, probabil din motive fie politice sau de costuri ceva mai mari sau chiar din nepăsare. Aceștia vin cu o variantă revoluționară de refacere cât mai exactă a fragmentului de fortificație.

Titus Bălan

Monumentul Fecioarei Maria şi a Sfântului Nepomuk

De teama unei epidemii de ciumă, la Timişoara este comandat un monument ce înfăţişează pe Fecioara Maria, Sfântul Ioan Nepomuk, pe Sebastian, Carlo Borromeo, Sfântul Rocchus, iar pe soclu sunt reprezentate trei scene din viata Sfântului Nempomuk. Monumentul a fost sculptat la Viena în anul 1756, şi a fost amplasat în Piaţa Libertăţii, aflată în imediata apropiere a pieţei centrale a Timişoarei istorice.

mutarea-statuii-in-piata-libertatii

mutarea-statuii-in-piata-libertatii1

mutarea-statuii-in-piata-libertatii2

Mutarea Monumentului Fecioarei Maria şi a Sfântului Nepomuk (1971)

has

Documentul şi capsula de protecţie găsite cu ocazia mutării

Monumentul a fost sfinţit de episcopul de Cenad. În anul 1852, în urma evenimentelor petrecute la Timişoara (1848-1849), Cetatea este răsplătită de Împarat cu un cadou numit Coloana Fidelităţii, ce va fi amplasat în locul Monumentului Fecioarei Maria şi a Sfântului Nepomuk. Cel din urmă va fi reamplasat pe piaţa Blasiu, în faţa cazărmii Transilvania. Monumentul Fecioarei Maria este readus în locul ei original în anul 1971.