Patrimoniul cultural construit în România, protejat doar pe hârtie

With
Comentariile sunt închise pentru Patrimoniul cultural construit în România, protejat doar pe hârtie

Concluziile Primul Congres Internaţional al Arhitecţilor şi Tehnicienilor Monumentelor Istorice au fost cuprinse într-un document elaborat la sfârşitul unei conferinţe privind restaurarea monumentelor istorice şi a clădirilor, care a avut loc la Atena, în 1931. Acest document a introdus importante concepte şi principii de conservare:
• ideea unui patrimoniu mondial comun;
• importanţa localizării monumentelor;
• principiul de integrare a noilor materiale.

Consiliul Europei a declarat anul1975 ca, fiind Anul European de Arhitectură, care conduce la adoptarea prezentei Carte, care are ca scop dezvoltarea unei politici europene comune pentru protecţia patrimoniului arhitectural. Documentul defineşte natura patrimoniului arhitectural european, importanţa acesteia la Comunitatea Europeană, precum şi pericolul care există asupra patrimoniului datorită ignoranţei, neglijenţei şi a deteriorării, sau datorită presiunilor economice, traficului autovehiculelor, restaurării necorespunzătoare şi a speculaţiilor de proprietate.

În anul 1997, Parlamentul României ratifică Convenţia pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei, adoptată la Granada la 3 octombrie 1985.  Convenţia semnată la Granada defineşte măsuri legislative şi de protecţie pentru a proteja patrimoniul cultural al Statelor Europene, precum şi politici de conservare pentru protejarea patrimoniului arhitectural. Printre măsurile recomandate sunt:

• conservarea patrimoniului arhitectural ca o componentă de urbanism;
• refolosirea adaptivă a clădirilor;
• educaţia în meşteşugurile tradiţionale implicate în conservare-restaurare;
• limitarea accesului public ca o măsură de conservare;
• creşterea gradului de conştientizare publică şi suportul programelor educaţionale pentru formare profesională;
• asistenţă tehnică şi schimbul de informaţii.

Cu toate acestea, România este departe de punerea în practică a acestor convenții internaționale. Politicienii români sunt patrioți doar în declarațiile politice, în realitate distrug tot ce le stă în calea propriei bunăstări.