Banatul, Limesul Roman și UNESCO

România, respectiv zona Banatului, are zeci de hectare de astfel de monumente, mai ales că aicolo, se află și limesul dacic. La nivel național funcționează deja, de câțiva ani, Comisia Limes care are ca obiectiv cercetarea acestor monumente și întocmirea unui dosar comun cu țările din vecinătate, Serbia și Bulgaria, care să fie depus la Comisia UNESCO, pentru ca limesul să intre în patrimoniul internațional. Pentru zona Banatului este responsabil Călin Timoc, de la Muzeul Național al Banatului, Timișoara.

„Din toată România, unde sunt vreo 72 de fortificații care alcătuiesc limesul Imperiului Roman, Banatul are și o linie de fortificații care ține de Dacia, un limes de interior să zicem, și linia care urmărește cursul Dunării și care face parte din dosarul comun cu țările învecinate, Serbia și Bulgaria. Din toată România, zona Banatului este cea mai întârziată, din punct de vedere al cercetărilor. Avem situații greu întâlnite în alte părți, cu fortificații care încă nu știm pe unde sunt sau fortificații despre care știm atât de puțin că nici măcar nu avem o idee care a fost garnizoana, cronologia ei, cât a fost folosită și așa mai departe. Ori, acești pași trebuie repede recuperați. Mai mult, trebuie adusă informația veche la standardele actuale. Tot ce înseamnă aceste situri foarte importante, măsurările topo legate de monumente, căutăm să le facem într-o grabă cât se poate de mare cu sprijinul colaboratorilor pe care îi avem. În cazul meu, am avut norocul să colaborez cu Universitatea din Varșovia, unde avem un grup de tineri, experți în măsurători topografice și cercetări noninvazive.  A contat și foarte mult că Muzeul Banatului din Timișoara, acolo unde eu sunt angajat, este angrenat foarte bine în acest proiect și a reușit să colaboreze cu Muzeul Banatului Montan din Reșița, care are în administrație mai multe fortificații care țin de acest limes bănățean și Muzeul Caransebeș, unde iarăși avem o situație excepțională, deoarece Castrul de la Tibiscus se află în cadrul unei rezervații arheologice. Lucru acesta ajută foarte mult în punctajul pe care trebuie să-l obțină un monument istoric ca să se califice ca monument istoric”, spune Timoc.

Reprezentantul programului „Limes” afirmă că, mai ales pentru zona Banatului montan, introducerea acestor monumente în patrimoniul UNESCO este o oportunitate extraordinară pentru dezvoltarea economică.

„Lumea trebuie să înțeleagă că sunt niște monumente istorice emblematice, care sunt vizibile în teren și mai mult au și o suprafață foarte mare. Această imagine monumentală a acestor fortificații, care uneori depășesc și două hectare, este vizibilă și la drumul mare. Dacă treceți pe lângă Mehadia, Pojejena, chiar și Surduc, o să vedeți că valurile de pământ care descriu sistemul tactic al acestor fortificații sunt vizibile în teren. Aceste monumente trebuie protejate, trebuie avut grijă de ele, pentru că reprezintă un patrimoniu al umanității, fac parte dintr-un sistem integrat unitar, pe care l-a avut Imperiul Roman, pe granița de nord, față de populațiile barbare. Ele pot să constituie un punct de atracție turistică excepțional care să aducă și un plus de vitalitate economică comunităților locale. Practic, aici, avem nevoie de sprijin de la administrațiile locale, să ne ajute ca localnici să conștientizeze valoarea acestor monumente. Există riscul ca unele fortificații și unele castre să fie modificate de unele drumuri sau rețele locale, până vine comisia UNESCO să concretizăm acest dosar de înscriere, să fie modificat peisajul și acest lucru este delicat. Ceea ce contează la UNESCO este integritatea monumentului, chiar integritatea vizuală. Deci dacă avem o cetatea splendida, în momentul în care apare o antenă GSM, faptul că obturează imaginea vizuală poate constitui o problemă”, afirmă reprezentantul Comisiei „Limes”.

Călin Timoc spune că apelează inclusiv la foștii săi studenți, care au rude în zonele unde se află aceste monumente, să discute cu localnicii și să-i facă să înțeleagă cât de mult va conta clasificarea UNESCO pentru aceste monumente.

„După ce vor fi înregistrate Unesco, le va aduce un plus de turiști în zonă și lucru acesta va schimba economia loculului. Există exemple elocvente în Transilvania, unde bisericile și fortificatiile săsești și categoric au schimbat economia locală. Lumea vine, stă, apreciază lucrurile locale, și trebuie să fim atenți să nu ratăm acestă șansă mai ales în Banatul de Munte, care este destul de vitregit economic. Atunci când ești în vecinătatea unui monument UNESCO, contează. Lucrurile merg spre bine, în 2021 facem progrese și aș vrea să laud Primăria din Mehadia cu care am avut o colaborarea foarte bună, dacă reușesc să înregistreze castrul de la Mehadia va aduce o înflorire economică a locului. Toată chestiunea este să ne facem treaba cât mai bine, să facem circuite turistice, să integrăm aceste monumente și totodată să avem grijă să le protejăm și să le semnalăm la niște standarde acceptabile” mai spune Timoc.

Comisia Limes din România are întâlniri trimestriale, unde urgența este cea legată de limesul dunărean, pentru că acolo se lucrează într-un dosar și cu Serbia și Bulgaria, care se află într-un stadiu avansat, iar documentația trebuie depusă în același timp. România trebuie să recupereze timpul pierdut până în toamnă, pentru ca anul viitor în ianuarie dosarul să fie finalizat.

Material preluat de pe www.ghidulbanatului.ro