Toate articolele scrise de SalvatiPatrimoniulTimisoarei

COMUNICATE DE PRESA

Punct de vedere Timișoara Civică

Primăria Municipiului Timișoara se autoevaluează anual în privința respectării legii transparenței decizionale (L 52/2003), o obligație pe care legea o impune tuturor instituțiilor publice .

Raportul pe anul 2018 califică activitatea proprie, resursele disponibile și colaborarea cu direcțiile de specialitate ca „Foarte bune” . Tot în acest raport este consemnată „Preocuparea permanentă pentru afișare în timp util a materialelor pe site și pentru aducerea la cunoștință celor interesați a materialelor supuse la consultările publice” ca măsură luată pentru îmbunătățirea procesului de consultare publică.

Întrucât Timișoara Civică a monitorizat pe parcursul anului trecut exact aceste aspecte, sesizăm discrepanța majoră dintre datele prezentate în raport și realitate.

În primul rând, ridică semne de întrebare numărul de hotărâri adoptate: 845. Dacă se adună numărul de proiecte prezente pe ordinea de zi a sedintelor, se obține un număr mult mai mic: 649. De unde această diferență?

Ei bine, explicația e simplă: 196 de proiecte au fost introduse pe ordinea de zi suplimentară, majoritatea fiind publicate pe site-ul primariei cu câteva ore înainte de ședință, ocolind total legea 52/2003 privind transparența decizională!

Citat din legea 52/2003:

„a) anunțul privind ședința publică se afișează la sediul autorității publice, inserat în site-ul propriu și se transmite către mass-media, cu cel puțin 3 zile înainte de desfășurare;

b) acest anunț trebuie adus la cunoștința cetățenilor și a asociațiilor legal constituite care au prezentat sugestii și propuneri în scris, cu valoare de recomandare, referitoare la unul dintre domeniile de interes public care urmează să fie abordat în ședința publică;

c) anunțul va conține data, ora și locul de desfaurare a ședinței publice, precum și ordinea de zi. ”

Un alt număr care stârnește nedumeriri este acela al proiectelor adoptate „în procedură de urgență” sau exceptate de la aplicarea legii transparenței decizionale: 834 din 845! Cu alte cuvinte, peste 98% dintre proiectele CLT au fost adoptate in regim de urgența!

 

Mai departe, la secțiunea D2 a raportului, se arată că primăria respectă legea doar parțial:

Din cele 566 de proiecte care au făcut obiectul monitorizării noastre în anul 2018 (începând din luna mai), NICIUNUL nu a îndeplinit toate cerințele legale. Raportul nostru arată așa:

Citat din legea 52/2003:

„(2) Anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoștința publicului, în condițiile alin. (1), cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare de către autoritățile publice. anunțul va cuprinde: data afișării, o notă de fundamentre, o expunere de motive, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, un studiu de impact și/sau de fezabilitate, după caz, textul complet al proiectului actului respectiv, precum și termenul-limită, locul și modalitatea în care cei interesați pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind actul normativ. ”

În ciuda încălcărilor evidente și în formă continuă ale legii, aparatul primăriei își acordă calificativul „foarte bine” în aprecierea propriei activități, sub semnătura domnului primar.

Timișoara Civică a trimis rapoarte care semnalau neregulile înaintea fiecărei ședințe de Consiliu Local atât primăriei cât și consilierilor locali. Aprobând ordinea de zi și adoptând proiectele în ciuda acestor avertismente, atât aparatul primăriei cât și consilierii locali și-au asumat cu buna stiință încălcarea legii.

În aceste condiții solicităm public domnului primar Nicolae Robu să raspundă la următoarele întrebări:

  1. Care este temeiul pentru un rezultat atât de optimist al acestei evaluări?
  2. Care sunt măsurile reale luate în anul 2018 pentru îmbunătățirea procesului de consultare publică?
  3. Cum își explică faptul că primăria a primit doar 44 de sugestii de la cetățeni pe parcursul anului 2018, dintre care doar 3 au fost incluse în proiectele de acte normative? Sunt cetățenii Timișoarei dezinteresați de activitatea administrației sau aparatul primăriei acționează obstrucționist?
PATRIMONIU

Medalion de 9 Martie, Ion Popovici Bănățeanu

Ion Popovici Bănățeanu s-a născut în anul 1869, într-o familie de opincari din Lugoj. Școala primară și patru clase gimnaziale le-a făcut în orașul natal, după care a fost eliminat fiindcă a organizat cu alți colegi o societate de lectură românească. Și-a continuat studiile la Brașov și Beiuș. În toamna anului 1889, era înscris la Seminarul Teologic din Caransebeș. Înainte de absolvire este eliminat și de acolo, pentru că încălcase morala seminaristică. A luat drumul pribegiei spre București, lipsit de mijloacele materiale se angajează contabil la ”Liga pentru unitatea culturală a românilor”.

În anul 1892 îl cunoaște pe Titu Maiorescu. La invitația acestuia, Ion Popovici Bănățeanu a citit în ianuarie 1893, în cadrul cercului de la ”Convorbiri” nuvela ”În lume”. ”… de la început ne-a încântat cumpătarea, liniștea intensive a stilului, plastic descriere a amănuntelor și acea limbă adevărat românească, plină de miere, care mai ales pentru cei deprinși și cu alte limbi îi trezește ca din vis  și le dă impresia unei vieți sufletești de cea mai mare adâncimea simțirii”, spunea Titu Maiorescu.

Opera lui Ion Popovici Bănățeanu se compune din poezii, nuvele, basme versificate, traduceri și o piesă de teatru, toate împrăștiate în coloanele ziarului ”Tribuna”(1888-1890) din Sibiu, ”Convorbiri literare” (1893). Nuvela ”În lume” a fost tradusă în în limba engleză și publicată într-o lucrare colectivă sub titlul ”Aut in the World”… New York, 1921.

La 29 august 1893, Ion Popovici Bănățeanu, ”omul îmbrăcat în haine de om sărac, statură mijlocie, slab la față și blond, ochii albaștrii strălucitori, dar de o nespusă blândețe”, cum l-a descris Titu Maiorescu,  a murit, plâns de lugojeni.

PATRIMONIU

Medalion de 8 Martie. Emilia Lungu Puhallo

Emilia Lungu Puhallo s-a născut la Sânnicolau Mare, la 1853. A fost fiica Eufemiei Popa și a învățătorului Traian Lungu. A fost prima scriitoare de limbă română din Banat și prima învățătoare la cea dintâi școală de fete din Banat. A colaborat cu revista ”Familia” din Oradea, condusă de Iosif Vulcan. A fost impresionată de viața zbuciumată a lui Nicolae Filimon și de romanul său, ”Ciocoii vechi și noi”. Sub această influență, a scris viața romanțată a scriitorului, într-o lucrare intitulată ”Nicolae Țârcovnicu”. Din rândul romanelor pe care le-a publicat sub formă de foileton, în coloanele revistei ”Familia”, amintim:  ”Elmira” și ”Fiica învățătorului”. A scris și nuvelele: ”Vagabondul”, ”Voluntarul”, ”Rezervistul”, ”Casinele”, ”O pildă”…

Emilia Lungu Puhallo a fost un remarcabil publicist, scriind mai ales în ”Dreptatea poporului” din Timișoara, ”Drapelul” din Lugoj, ”Amicul familiei” și la ”Plugarul român” din Timișoara, unde a fost și redactor. Emilia Lungu Puhallo, ca învățătoare, a luptat pentru promovarea  limbii române și a învățămintului românesc în Imperiu, deși a fost aspru criticată de Nicolae Iorga că, sub raport literar, are ”greutăți de stil”, dar a fost un real talent care s-a evidențiat mai ales în  ”Însemnările de la Sarajevo”. A luptat pe toate căile pentru înființarea unei școli de fete românești în cartierul Fabric. În anul 1874 a obținut aprobarea înființării unei astfel de școli, dar la Izvin, școală la care a predat doi ani.

Emilia Lungu Puhallo a lăsat, în manuscris, o ”Istorie a școalelor românești din Banat”, o ”Istorie a primei școale românești de fete din Banat” și jurnalul său, ”Călătorie prin Bosnia și Herțegovina”.

Emilia Lungu Puhallo a murit în 16 Decembrie 1932 și este înmormântată in cimitirul din Calea Buziașului. Ziarul ”Vestul” consemna la data de 31 Decembrie 1932, prin prof. C. Stoicanescu: ”Nu fără puternică emoție, am înregistrat știrea morții destinsei și modestei scriitoare Emilia Lungu care, după optzeci de ani de viață frumoasă și cincizeci de ani de muncă intensă, realizată pentru cei care au uitat-o, a fost dusă zilele trecute la cimitir, fără ca să observe nimeni, și înmormântată cât se poate de simplu. Noi, câțiva modești admiratori ai scriitoarei, nu vom uita că, pe lângă operele ei, ori de cate ori am avut nevoie de vreo dată sau de clarificarea unei stări a vremurilor apuse, care le-a trait ea, ne-a deslușit atâtea și atâtea amintiri și date despre trecutul Banatului. Și cum noi eram departe de biblioteca Academiei Române și neavând în Banat o bibliotecă românească, nu de puține ori a trebuit să recurgem la Emilia Lungu…” Foarte puțini știau atunci, la fel ca astăzi, că acea femeie învățătoare, scriitoare, publicistă, Emilia Lungu Puhallo a fost decorată cu ”Steaua României”, chiar de Regina Elisabeta pentru meritele ei literare și traducerile poeziilor românești în limba germană.

Mulțumiri Bibliotecii Județene ”Sorin Titel”, Secției de Artă, ”Deliu Petroiu”!

 

COMUNICATE DE PRESA

Raport Monitorizare – Timișoara Civică Ședință CLTimișoara – 04. 03. 2019

Raport ordinea de zi – 04.03.2019

Timişoara Civică
Raport de monitorizare a activităţii Consiliului Local al Municipiului Timişoara
Aspectele care fac obiectul acestui raport sunt prevăzute în legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică.
Art. 7
(1) În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administrației publice are obligația să publice un anunț referitor la această acțiune în siteul propriu, să-l afișeze la sediul propriu, într-un spațiu accesibil publicului, și să-l transmită către mass-media centrală sau locală, după caz. Autoritatea administrației
publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informații.
(2) Anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoștința publicului, în condițiile alin. (1), cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de
supunerea spre avizare de către autoritățile publice. Anunțul va cuprinde: data afișării, o notă de fundamentre, o expunere de motive, un referat de aprobare privind
necesitatea adoptării actului normativ propus, un studiu de impact și/sau de fezabilitate, după caz, textul complet al proiectului actului respectiv, precum și termenullimită, locul și modalitatea în care cei interesați pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind actul normativ.
Data şedinţei de consiliu local 04.03.2019
Numărul de proiecte de pe ordinea de zi monitorizate 6
Aspecte monitorizate
Numărul de proiecte care au fost afişate cu cel puţin treizeci de zile înaintea
şedinţei de consiliu local 0
Numărul de proiecte care conţin nota de fundamentare 0
Numărul de proiecte care conţin expunerea de motive 4
Numărul de proiecte care conţin referatul de aprobare 0
Numărul de proiecte care conţin studiul de impact sau de fezabilitate 0
Numărul de proiecte care conţin textul complet al actului normativ 6
Numărul de proiecte care conţin termenul limită, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri 0

Notă
Sursa de informare care stă la baza acestui raport este pagina de internet a Primăriei Municipiului Timişoara.
https://www.primariatm.ro/proiecte.php
Intrucât datele de avizare ale proiectelor nu sunt afişate, s-a luat ca referinţă data desfaşurarii şedinţei de Consiliu Local Timișoara

COMUNICATE DE PRESA

Timișoara descoperită între zidurile Bibliotecii Județene Timiș ”Sorin Titel”

În cadrul Săptămânii Altfel, elevi ai COLEGIULUI TEHNIC EMANUIL UNGUREANU TIMIȘOARA, din clasele a X-a, a XI-a și a XII-a, au fost prezenți, astăzi, la Biblioteca Județeană Timiș -Secția de Artă unde alături de Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei au descoperit ”Poveștile uitate ale Timișoarei”.
Prin acest demers se urmărește scoaterea la lumină a unor aspecte din trecutul orașului, întâmplări mai puțin cunoscute.

Organizatorii:Biblioteca Judeațeană Timiș- “Sorin Titel”, Colegiul Tehnic Emanuil Ungureanu Timișoara, Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei vor să atingă obiective precum promovarea valorilor culturale în randul tinerilor, promovarea obiectivelor culturale cu rol important în educarea şi formarea intelectuală, promovarea culturii ca barometru al calităţii vieţii in contextul istoriei ca factor modelator al personalităţii.