Pentru anul 2021, când deţine titlul de Capitală a Culturii Europene, Timişoara are şanse foarte mici să-i primească pe turişti în “straie noi”. Clădirile istorice de patrimoniu din zonele centrale al oraşului nu vor fi reabilitatea chiar dacă municipalitatea a adoptat un “program de sprijin financiar pentru creşterea calităţii arhitectural ambientale a clădirilor din zonele prioritare de intervenţie”. Aici fiind vorba despre Piaţa Victoriei şi zonele Cetate, Iosefin şi Fabric. În caietul de candidatură pentru obţinerea titlului de capitală culturală europeană, Timişoara s-a angajat, cu termen final 2019, că va sprijinii reabilitarea patrimoniul arhitectural bogat, legat de toate stilurile arhitectonice europene din ultimele trei secole. Multe dintre aceste construcţii sunt într-un avansat stadiu de degradare şi sunt proprietate privată. S-a avansat şi suma de 9 milioane de euro ca finanţare de la bugetul local şi fonduri private care să vizeze reabilitarea faţadelor acestor imobile. Conform programului de sprijin adoptat de primărie, finanţarea lucrărilor pentru persoane fizice se face integral, doar 50 la sută din sumă fiind sub formă de împrumut fără dobândă, pentru 10 ani de zile. Pentru persoanele juridice nu se acordă acest sprijin.

“Municipiul Timişoara contribuie la acoperirea cheltuielilor eligibile (conform art.6 din Legea nr.153/2011,actualizată) pentru executarea lucrărilor de reabilitarea clădirilor aprobate prin hotărârea Consiliului Local,pentru persoane fizice ‐  proprietari de apartamente din clădirea ce urmează a se reabilita prin Program, după cum urmează: a) 50% din valoarea lucrărilor eligibile, din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în Bugetul local de venituri şi cheltuieli al Municipiului Timişoara, sub formă de grant – sprijin financiar nerambursabil acordat de Municipiul Timişoara în cadrul prezentului Program. b) maxim 50% din valoarea lucrărilor eligibile,sub formă de contribuţie financiară, la cererea de finanţare depusă de către proprietari/asociaţiile de proprietari, în baza hotărârii Consiliului Local,şi în limita fondurilor aprobate annual cu această destinaţie,cu recuperarea sumelor în condiţiile legii”, se arată în regulamentul de finanţare.

Program de susţinere, ineficient

E adevărat că municipiul de pe Bega deţine cel mai mare număr de clădiri istorice din România (14.500), însă doar aproximativ 10% dintre acestea au fost reabilitate. Niciun proprietar nu a beneficiat de sprijinul din programul gândit de primărie. Primarul Nicolae Robu susţine că totul se blochează într-un aviz privind gradul seismic în care trebuie se încadreze aceste clădiri, care conform legii nu poate fi mai mic de trei.  “Clădirile private nu le reparăm noi! Noi avem acea deschidere să sprijinim repararea, dar se pare că lucrurile se blochează la exigenţa privind nivelul de grad seismic la care rezistă clădirile. Pentru că nu se poate, aşa am fost informat, da susţinere de la bugetul local, de la stat, dacă nu există un certificat, dat de un expert, de încadrare la gradul trei de rezistenţă la seism. Ori experţii nu dau astfel de certificate, ci cer o consolidare a clădirii. Consolidarea costă foarte mult şi ea nu poate fi finanţată din ajutorul dat de la bugetul local. Sunt două clădirii care ar fii la iminenţa de a putea beneficia, dar trece timpul şi nu se vine cu documentele ca să putem să dăm bani”, a declarat primarul Nicolae Robu.

Edilul şef al Timişoarei a menţionat că Primăria Timişoara are mai multe proiecte în derulare pentru reabilitarea imobilelor pe care le deţine: cum ar fi clădirea veche a primăriei, dar şi cea în care funcţionează în prezent, mai multe licee, toate cele opt cinematografe din oraş şi clădirile RATT unde va funcţiona un centru de artă şi ştiinţă.

Citeste mai mult: adev.ro/pxcrvv

https://adevarul.ro/locale/resita/capitala-culturala-europeana-straie-ponosite-cladirileistorice-private-timisoara-greu-reabilitat-primaria-unprogram-sprijin-1_5d70cade892c0bb0c64eb829/index.html

La Castelul Huniade din Timișoara s-au lămurit lucrurile, nu demult s-a semnat recepția finală a lucrărilor efectuate până în acest moment. Situația pare a reveni la normal. Asteptăm un proiect de revigorare a aripii castelului renovate recent.  Casa Muhle rămâne la mâna politicienilor la fel ca intreg patrimoniu construit al Timișoarei. Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei a solicitat Consiliului Județean Timiș demararea exproprierii Casei Muhle, dar după cum e specific clasei politice românești, constiutirea unei comisii durează… Liceul israelit practic, nu mai prezintă interes pentru Primăria Timișoara și nici pentru comunitatea evreiască, a fost scos de pe lista proiectului Rediscover: ”Obiectivul general al proiectului este utilizarea potențialului patrimoniului cultural evreiesc al orașelor partenere, în prezent nedescoperit, și dezvoltarea unor soluții în domeniul turismului bazate pe vizibilitate, accesibilitate și durabilitate.”   Clădirle istorice protejate din cartierele istorice nu sunt cuprinse în Marele Proiect al Dezvoltării în Forță al Timișoarei, deși se vorbește tot mai mult despre turism în Timișoara. Renumele orașului l-au creat, culmea, aceste clădiri istorice, de care, astăzi, fuge administrația locală. Turiștii vin, dar se întorc la casele lor dezmăgiți de felul în care „bijuterii arhitecturale” sunt mutilate și părăsite. Vom avea activități culturale printre ruinele unui oraș aflat la margine de țară. E stânjenitor să prezinți străinilor un astfel de oraș urâțit de vreme și nesimțire. Ce ne facem?! GTZ a apus! S-au pierdut sume importante de bani. Direcția de Urbanism a Municipiului Timișoara este sub presiunea marilor investitori imobilari și a neștiinței, de unde, probabil, apare lipsa de interes pentru Planul Urbanistic General al Timișoarei. Regulamentul de Urbanism al Timișoarei e depăsit, PUG-ul, expirat. Asociațiile de proprietari și proprietarii sunt depășiți de situație. Planurile Urbanistice Zonale sunt realizate pe genunchi în favoarea investitorilor în care studiile de trafic sunt fanteziste. Șantierele sunt verificate doar dacă există sesizări în legătura cu nerespectarea Autorizatiei de Construire.

.

Nu demult Guvernul României a aprobat finanțarea reabiltării a patru imobile de importanță pentru Timișoara. Refuncționalizare clădire din funcțiunea de spital de dermatologie în clădire cu funcțiunea de spațiu multicultural Timișoara în valoare de 11.525,116 lei; Reabilitare termică și reamenajare parțială nivel parter corpuri A1, A2 și B ale Palatului Culturii Timișoara în valoare 5.849,290 lei; Reabilitare Cinematograf Victoria Timișoara în valoare 4.660,281 lei;Reabilitarea clădirii din Piața Libertății nr. 3 – sediul central al Bibliotecii Județene Timiș „Sorin Titel“ în valoare de 8.778,985 lei. O să urmărim cum vor fi implementate aceste proiecte, e prea puțin pentru o un oraș vlăguit de putere financiară, prost administrat  sau mai bine scris neadministrat la cum arată clădirile din cartierele istorice. Nici proprietățile Primăriei Timișoara și Consiliului Județean Timiș nu sunt restaurate. Timișoara se afundă încet și sigur într-o ceață  emanată de impotența administrației locale, care va rămâne în istorie sub numele: ”Măcar face ceva!” În rest pânza neagră și panglica galbenă sufocă Timișoara.