Toate articolele scrise de SalvatiPatrimoniulTimisoarei

La Oglinda MUMĂ, pentru biserică CIUMĂ, pentru URBANISM CANCER în cazul PUZ, Piata Bisericii nr. 7

Asociatia Culturala Salvati Patrimoniul Timisoarei a solicitat  anularea documentatiei urbanistice pentru PUZ – Locuinte si Servicii, pentru amplasamentul Timisoara, Piata Bisericii nr. 7 pentru ca avem suspiciunea ca la baza acestei documentatii se afla interese in defavoarea timisorenilor. Pentru ca este vorba de mai mult decat un imobil oarecare, Biserica Ortodoxa din Piata Bisericii, chiar daca  nu se afla pe Lista Monumentelor Istorice, este un punct de reper pentru piata care ii poarta numele, Piata Bisericii si nu “Piata Oglinzilor”.

Biserica ortodoxa a cartierului Elisabetin a fost construita în anul 1784 pe locul unei biserici mai vechi din lemn, din anul 1727. La inceput era fara turn, doar pe acoperisul de deasupra altarului s-a asezat o cruce cu glob. Turnul i s-a adaugat in anul 1836. Cu o suta de ani mai tarziu, in anul 1894 s-a inceput zidirea actualei biserici cu hramul Adormirea Maicii Domnului, dupa planul arhitectului Stefan Toth. Biserica are lungimea de 24,41 m si lațimea de 7,70 m. Turnul este construit in stil baroc. Pictura murala a fost executata de prof. Iulian Toader din Arad, iar sculptura si tamplaria de Traian Novac. Ultima renovare a fost in anul în 1989. Comunistii au acordat mai multa atentie acestui asezamant de cult crestin-ortodox decat actuala conducere a Directiei de Urbanism a Municipiului Timisoarei.

Membrii Asociatiei Culturale Salvati patrimonial Timisoarei suntem convinsi ca Directia de  Urbanism a Municipiului Timisoara in frunte cu domnul Arhitect-Sef isi desfasuara activitatea  intr-un desert spiritual, altfel nu ne explicam  cum pot fi avizate astfel de Planuuri Urbanistice cum este cel de la amplasamanetul din Piata Bisericii nr. 7. Nu ne explicam cum sunt inaintate spre avizare doar dorintele beneficiarilor. Sa intelegem ca  viitorul Urbanistic al Timisoarei se judeca prin mintea investitorilor sau prin banii lor?! Nu gasim in acest proiect simtul rafinat al nobilei tagme a arhitectilor. Sa conteze atat de mult banii?! In cazul in care doar investitorii conteaza ar fi cazul sa paraseasca  institutia publica numita Primaria Timisoara si sa fie angajatii acestor beneficiari, lasati urbanismul Timisoarei celor care sunt capabili! Nu credem ca arhitectul care a proiectat aceast mastodont din punctul nostru de vedere si-a pierdut simtul estetic si urbansitic invatat in scoala , suntem convinsi ca exista in fiinta sa, altfel nu ar fi ales sa fie architect. Unde este spiritul zonei in acest plan?! Refuzam sa credem ca acest proiect si acest Plan Urbanistic Zonal pentru  Piata Bisericii al viitorului imobil de la nr. 7 este rodul creatiei unui architect. Simtul Urbanistic nu exista! Nu exista nici la Arhitectul-Sef?! Domnule Arhitect-Sef unde e substanta frumosului invatata in facultatea de arhitectura ce domina Timisoara?

Domnule Arhitetct-Sef, domnilor si doamnelor angajati ai Directiei de Urbanism al Municipiului Timisoara intelegem ca doriti sa promovati arhitetcura de consum, dar insistam, sa nu permiteti astfel de mastodonti in zonele istorice ale Timisoarei asa cum este cel propus PUZ  Piata Bisericii nr 7. Nu lasati lacomia sa domine arhitectura si urbanismul Timisoarei. In cazul de fata, amplasamentul Piata Bisericii nr. 7,  utilitatea acestei constructii nu creeaza forma cladirii pentru ca exista un Regulament Local de Urbanism, pentru ca exista legi pe care aveti obligatia sa le respectati si sa le aplicati nu in defavoarea cetatenilor ci in favoarea lor.

Drept urmare, consideram ca va fost teama de reactia celor peste  9000 de timisoreni, credinciosi alocati acestei parohii pentru care Biserica din Piata care ii poarta numele este nu doar un reper urbanistic, ci si un reper spiritual. Din acest motiv am depus un memoriu insotit de liste de semnaturi de la timisorenii care au fost sfidati de angajatii Directiei de Urbanism a Muncipiului Timisoara in frunte cu arhitectul sef, nerespecatnd toate etapele de informare si consultare a publicului pentru elaborarea Planului de Urbanism – locuinte si servicii, din rea vointa, altfel nu pricepem de ce, pentru ca Regulamentul de informare al publicului pentru elaborarea planurilor urbanistice este clar, ati incalcat flagrant articolul 48 al acestui regulament care spune fara nici un fel de interpretare ca trebuie sa fie amplasat un panou de informare la terenul supus Planului Urbanistic Zonal pe toata durata elaborarii Planului Urbanistic. Panoul ne informare trebuie sa ramana la parcela pana la elaborarea urmatoarei etape. Acest panou figureaza doar in documentele angajatului care a intocmit dosarul de informare a publicului pentru acest Plan urbanistic Zonal.

Noua constructie cu patru etaje va obtura defintiv Biserica istorica care a dat numele pietei. 

Solicitarea noastra de anulare a documentatiei pentru Planul Urbanistic Zonal, amplasamentul Timisoara, Piata Bisericii nr. 7 se bazeaza pe Legea 52, Art. 2, Litera a), Art. 3, Litera b), Litera c), Litera e), Litera f) si a Regulamentului de informare si consultare a publicului in elaborarea planurilor urbanistice Art. 14, Litera c), Art. 19, Documentatiile de urbanism care se aproba fara respectarea tuturor etapelor de informare si consultare prevazute in prezentul regulament pentru fiecare tip de documentatie de urbanism (PUG,PUZ,PUD), sunt nule de drept. Art. 48. La depunerea documentatiei pentru Avizul Prealabil de Oportunitate initiatorul documentatiei va anexa dovada amplasarii pe proprietate a panoului model Anexa 1 completat, prin fotografii datate. Panoul va ramane pe parcela pana la declansarea etapei urmatoare, Art. 52. La recomandarea Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului si Urbanism, pentru documentatiile care pot avea un impact major asupra comunitatii, Institutia Arhitectului Sef din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Timisoara poate organiza consultari cu Ordinul Arhitectilor din Romania, Registrul Urbanistilor din Romania si Comisia de Urbanism din cadrul CLMT inainte de emiterea Avizului Prealabil de Oportunitate,  sa anulati documentatiile de urbanism pentru Plan Urbanistic Zonal – Locuinte si Servicii, pentru amplasamentul Timisoara, Piata Bisericii nr. 7.

Solicitarea noastra de anulare a documenatiei urbanistice se bazeaza si pe Regulamentului Local de Urbanism al Municipiului Timisoara, Capitolul 9, Subcapitolul Inaltimea Constructiilor, Art. 9.14, Stabilirea inaltimii constructiilor se face pe baza analizei situatiilor distincte in corelare cu ceilalti parametrii care definesc conditiile de construibilitate a terenurilor pe care se vor amplasa si anume:

– protejarea si punerea in valoarea mediului natural si construit existent;

– respectarea regulilor de compozitie arhitectural urbanistice a zonei; 

– asigurarea compatibilitatii functionale a constructiilor dominante a zonei.

Art. 9.15 Aspectul general este determinat de conformarea constructiilor, volumetrie si compozitie urbană. Autorizarea executării constructiilor este permisa in conditiile respectarii art. 32 R.G.U , aliniatul (2) Autorizarea executarii constructiilor, care, prin conformare, volumetrie si aspect exterior, intra in contradictie cu aspectul general al zonei si depreciază valorile general acceptate ale urbanismului si arhitecturii, este interzisă.

 

Am spart „nuca”! Se opresc lucrarile de pe strada Virgil Madgearu 10

Asa cum am spus de mai multe ori despre situatia bizara creata pe santierul din Timisoara de pe strada Virgil Madgearu nr. 10, in care institutiile statului isi dadeau cap in cap cu legislatia in favoarea beneficiarului, dupa o pseudoexpertiza prin care se puteau continua lucrarile, iata, ca dupa insistentele noastre se opresc lucrarile pe santierul de pe strada Madgearu nr. 10. Dupa ce am pus la punct monitorizarea si supravegherea urbanismului si a constructiilor in orasul nostru, reusim sa aparam interesul Primariei Timisoara. In baza monitorizarii acestui santier  de catre Asociatia Culturala Salvati Patrimoniul Timisoartei, Inspectoratul de Stat in Constructii confirma ca suspiciunile noastre au fost reale din momentul depistarii lucrarilor ca acestea sunt neconforme cu Autorizatia de Construire. Inspectoratul de Stat in Constructii a dispus oprirea lucrarilor cu posibilitatea reluarii acestora dupa obinerea unei noi Autorizatii de Construire si a acordului de interventie la constructie emis. In baza controlului solicitat de noi si dispus de catre ISC s-a mai identificat persoane responsabile de incalcarea legii: expertul care a realizat expertiza tehnica, verificatorul proiectului tehnic , responsabilul tehnic cu executia lucrarilor si dirigintele de santier.

Untitled_20180628_161401Untitled_20180426_163500 2018041609265528220180618105822683  Untitled_20180727_124905

In ciuda celor afirmate de domnul primar Nicolae Robu in conferinta de presa din aceasta saptamana ca din cauza noastra sunt oprite proiecte mari de investitii si ca din cauza noastra este mizerie in oras, asiguram timisorenii ca actiunile noastre sunt perfect legale si apara patrimoniul nostru comun si interesele Primariei Timisoara.

Acum Politia Locala isi poate relua atributiile de verificare a acestui santier. Suntem cu ochii pe ei!

Demolarea etajelor 1 si 2 nu afecteaza cladirea existenta?!

Conform expertizei nr. 3099 din 2018 realizata de un expert recunoscut de statul român, in cazul Nerespectării Autorizației de Construire la șantierul de pe strada Madgearu nr. 10, a tras următoarea concluzie: „Demolarea peretilor exteriori de la etajele 1 si 2 nu a afectat constructia existenta (nu am constatat aparitia unor fisuri in peretii exteriori de la parter). Continuarea lucrarilor se poate realiza pe baza proiectului autorizat” adica totul e conform AC 1652/12.12.2014 Lucrări de tip a)-

Construcţii pentru locuinţe-Modificări interioare şi exterioare, recompartimentări, modificare faţadă şi modificare acoperiş. Bravo, tovarăși! Chiar așa de proști ne credeți?! Cum un expert poate să spună că demolarea etajelor 1 si 2 nu a afectat clădirea existentă… bătaie de joc, Directia de Urbanism tace, Inspectoratul de Stat în Construcții tace, beneficiarul face. Legi aplicate facultativ, asta e constatrea noastră, singura soluție este o plângere penală!

Dezbatere publica joi 19 Iulie 2018, ora 14, PUZ, „Bloc locuințe colective”, str. Dumitru Kiriac nr.17A

Subscrisa  Asociatia Culturala Salvati Patrimoniul Timisoarei referitor la dezbaterea publică pe marginea „Proiectului de hotărâre privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal  „Bloc locuințe colective”, str. Dumitru Kiriac nr.17A, Timișoara, beneficiar S.C. SEDAKO GROUP S.R.L., proiectant S.C. RD SIGN S.R.L. avem urmatoarele obiectii:

  • Conform Regulamentului Local de Urbanism al Municipiului Timisoara si a planselor aferente de pe site-ul primariei, terenul la care studiul de opurtunitate face referire si este supus dezbaterii publice, are interdictie definitva de construire, iar conform ART 9 din RLU Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenurilor pentru constructii aliniatul 9.10 scrie ca: Suprafetele neconstruibile dintr-un teren sunt cele destinate pentru scopul de utilitate publica. Desi cei care au intocmit PUZ-ul fac referire la PLU al Municipiului Timisoara, dar nu iau in considerare culoarea alba conform Legendei Plansei PUG-ului. In concluzie, cvartalul mentionat de pe strada Dumitru Kiriac nr. 17A are interdictie defintiva de construire, fapt stiut si de cei de la Directia de Urbanism. Studiul de opurtunitate nici nu trebuia luat in discutie de Directia de Urbanism. Solicitam clarificari in acest sens…
  • Situatia parcelei retrocedate in care beneficiarul doreste sa realizeze o investitie nu este clara am putea spune chiar misterioasa, din aceasta parcela ce a fost retrocedata unei familii face parte si o bucata din strada Kiriac(?!). La care se mai adauga, ca cel care a achizionat acea parcela, chiar imediat dupa retrocedare la momentul respectiv era functionar public, iar in declaratia sa de avere nu apare nici terenul, nici sumele incasate in urma vanzarii terenului catre beneficiar.

Prin acest document dorim sa instiintam, consilierii locali, Primarul Timisoarei, ca cele enuntate de catre noi mai sus ar trebui verificate in amanunt pentru a nu se incalca Regulamentul Local de Urbanism si nici Legile Republicii Romania.

Din motivele enumerate mai sus avem suspiciunea ca s-au produs fapte ilegale si ca ceea ce am relatat noi, trebuie, verificat de Directia Juridica a Muncipiului Timisoara cu atentia cuvenita si solicitam ca acest Proiect de Hotarare sa fie retras pana se vor clarifica cele solicitate de noi.

„Şi totuşi e stare de veghe cât motoarele Timișoarei sunt stinse…”

Ne uităm cum se dezlipesc părți din Timișoara pentru a fi înstrăinate. Privim cum clădiri emblemtaice stau să pice. Legea e facultativă pentru unii. Există un dezinteres față de  patrimoniul cultural construit al Timișoarei. Consiliul Local Timișoara nu a dezvoltat un program clar de educare a populației în ceea ce privește Patrimoniul orașului. Nu s-a făcut nimic în a depista resurse financiare pentru a opri înstrăinarea unor clădiri importante pentru oraș, chiar și pentru instituția Primariei. Nu s-a luat în discuție vreodată valorificarea unor instalații de fabrici cu renume pentru comunitate, ce nu mai sunt întâlnite în alte părți. Observăm lipsa unor politici de stimulare a ONG-urilor care au inițiative în acest sens. S-au pierdut prin demolare o serie de imobile considerate „incomode”

 Fabrica TURUL, Banatim

Considerăm că este necesar ca în Direcția de Urbanism a Municipiului Timișoara și în Direcția Județeană Pentru Cultură Timiș să fie angajați specialiști pe patrimoniu cultural construit, care să instituie politici adecvate de păstrare a identității arhitecturale și urbanistice a Timișoarei. Am constatat în cei pestre patru ani de activitate ai Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei lipsa unui personal calificat pe două ramuri esențiale pentru dezvoltarea Timișoarei, pe inginerie urbană și conservare-restaurare a patrimoniului. Cu tristețe spunem că în Direcțiile mai sus amintite se lucrează „după ureche”, deloc științific. Lipsesc investigarea științifică, studiul materialelor, metolodologia intervențiilor de conservare și restaurare și le mai lipsește o politică culturală clară, un management cultural și o planificare concretă teritorială, fapt dovedit de lipsa unui PUG actualizat.

 Casa Muhle

Clădirile monument istoric, ansamablurile istorice, trebuie, protejate pentru că exprimă o dimensiune temporală, ele reprezentând trasăturile comunității noastre, şi indică  dezvoltare economică, stabilitate politică, nivel de creaţie şi dialog cultural. Carta de la Veneţia, încă din 1964, se referă la conservarea monumentelor istorice, de aceea a dat o semnificaţie mai largă noţiunii de monument, ca o consecinţă a ofensivei urbanismului şi sistematizării, și a amplificat-o prin introducerea conceptelor de “centru monumental”, “ansamblu istoric”, “rezervaţie urbană”, “nucleul vechi urban”, “zonă peri-urbană veche”, “zonă de protecţie culturală şi naturală” şi altele. În acest sens, noţiunea de “monument istoric” cuprinde atât creaţia arhitecturală izolată, cât şi aşezarea urbană, care aduce mărturia unei civilizaţii anume.

 Fabrica de Țigări

În dicționarul Administrației Locale și a Direcției Județene pentru Cultură Timiș lipsește cuvântul Tezaurizare. Noile clădiri reabilitate nu sunt incluse în circuitul turistic al orașului, NU SUNT VALORIFICATE. Porțile acetor clădiri rămân închise pe vecie, iar curțile interioare devin un mister. Mediatizarea lor este inexistentă. De ce?! Pentru că domnii consilieri locali, direcțiile mai sus menționate Primăria Timișoara nu consideră fațadele acestor clădiri istorice protejate un bun al comunității. Din această cauză susținem că toate lucrările de reabilitare-conservare aflate în plină desfășurare sunt fără control de specilaitate. Totul e haotic, să mearga repede, spoială cu cocos, numai ca proprietarii să nu mai plătească superimpozitul. În ansamblu, pierderile orașului Timișoara sunt inimaginabile, dar se vor vedea după zece ani. Acțiunile de conservare neasistată au știrbit integritatea multor clădiri emblematice pentru Timișoara.

 Strada Virgil  Madgearu nr. 10

 Bulevardul Eroilor de la Tisa nr. 8

Articolul 16 aliniatele 1 si 2 spun clar:”(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, (2) Nimeni nu este mai presus de lege.” Proprietarii imobilelor de pe strada Virgil Madgearu nr. 10, Bulevardul Eroilor de la Tisa nr. 8, Maihai Kogalniceanu nr. 1, Timocului nr. 17 sunt mai presus de Lege, pentru că îi ajută Direcția de Urbanism a Municipiului Timișoara și Inspectoratul de Stat în Construcții Timiș. La mulți ani, tovarăși!

SOS, OAR!

Dealungul anilor democrației scurși din 1989 până acum, nu s-a realizat nici o analiză temeinică a stării clădirilor vechi din cartierele istorice ale Timișoarei, cu excepția a câtorva clădiri prin GTZ. Nici o instituție publică din Timișoara nu a realizat o estimare valorică a clădirilor din cartierele vechi. Din această cauză ne întrebăm: Cine urmărește clădirile aflate în șantier de  reabilitare? În afară de descrierea arhitecturii în linii mari și a unui scurt istoric mai mult presupus decât real, nu se prea știe mare lucru.

Clădirile istorice nu sunt cuprinse în marele proiect al Dezvoltării în Forță al Timișoarei deși se vorbește tot mai mult despre turism în Timișoara. Renumele orașului l-au creat, culmea, aceste clădiri istorice, de care, astăzi, fuge administrația locală. Turiștii vin, dar se întorc spre casele lor dezmăgiți de felul în  care “bijuterii arhitecturale” sunt mutilate și părăsite. E stânjenitor să prezinți străinilor un astfel de oraș urâțit de vreme și nesimțire. Ce ne facem?! GTZ a apus! S-au pierdut sume importante de bani. Direcția de Urbanism a Municipiului Timișoara este sub presiunea marilor investitori imobilari și a neștiinței, de unde, probabil, apare lipsa de interes pentru Planul Urbanistic General al Timișoarei. Regulamentul de Urbanism al Timișoarei e depăsit, PUG-ul este expirat. Asociațiile de proprietari și proprietarii sunt depășiți de situație. Se vrea moartea Timișoarei din interior, nu numai din alte părți. Direcția Județeană pentru Cultură Timiș nu există, nu au nici o strategie în acest sens: Ce studii au elaborat, ce clădiri au clasat în ultimii opt ani, în afară de tunelurile canalizării din perioada austriacă, descoperite recent cu ocazia săpăturilor pentru ridicarea clădirii ADR Vest de pe strada Gheorghe Lazăr, semnalate de ACSPT, ce strategii au în vederea protejării patrimoniului cultural construit din Timișoara că din județ nici nu ne gândim, că ne cuprinde teama? E haos! Asta se și dorește. Administrația locală nu are o evidență clară a clădirilor, apartamentelor și terenurilor la care este proprietar. Cine sancționează Primăria Timișoara pentru starea proastă a clădirilor pe care le administrează? DJC Timiș? Biroul pentru Combaterea Infracțiunilor contra Patrimoniului din cadrul IPJ Timiș? Cine?! Nimeni! 2018 este Anul Patrimoniului European, și ce dacă… În 10 iunie 2018, Institutul Național al Patrimoniului a organizat  o serie de evenimente dedicate patrimoniului Art Nouveau, în diferite orașe din România, printre care și la Timișoara. În orașul nostru evenimentul a fost marcat în parteneriat cu Filiala Teritorială Timiș a Ordinului Arhitecților din România și Tur de arhitectură. Au fost realizate tururi ghidate de arhitectură prin cartierele istorice Fabric, Cetate și Elisabetin. În realitatea a fost o prezentare a unui oraș ce prezintă urme Art Nouveau așa cum pe ambalajele produselor de POST scrie, că prezintă urme de lapte. Timișoara a devenit o umbră a ceea ce a fost cândva și cu sprijinul multor arhitecți. Câți arhitecți au fost excluși din ordin pentru că nu au supravegheat “corespunzător” proiectele concepute? Există o evidență a arhitecților care își vând semnătura unor așa zise firme de proiectare? Noi știam că arhitectul trebuie să fie în centrul procesului de restaurare pentru a reduce deteriorările, a proteja valoarea istorică şi substanţa originală şi în acelaşi timp pentru a aplica o viziune nouă ce propune elemente sau materiale arhitecturale moderne cu scopul de a creşte valoarea de utilizare în timp.

În anul Patrimoniului European Cultural spunem că se încearcă reducerea la tăcere a arhitectului. Se vrea transformarea lui într-un funcționăraș, care să gândească neconform cu pregătirea pe care o are, să lucreze pentru un interes mult mai confortabil. Această acțiune se face prin Iuzi strecurați în această  tagmă de elită, ce sunt dispuși să primească arginții, conform dictonului plebei: “dacă nu eu, cineva o va face…” După care încărcați cu balast “material suficient”, cu “crezul” vândut se urcă în amvonul Cetății și ne țin predici despre deontologie. Știm că doare, dar trebuie dați afară din Ordin fără nici un resentiment!

Asociația Culurală Salvați Patrimoniul Timișoarei cere arhitectilor Timișoarei să nu se lase intimidați, să ignore presiunile de tot felul la care sunt supuși, să nu renunțe la CREZUL lor, pentru că Timișoara este cunoscută în lume și datorită arhitecților. Szekely Laszlo a îndrăznit și a reușit, îndrăzniți și voi să credeți în valorile morale și în identitatea orașului nostru. Sunteți ultimul Bastion spiritual și intelectual al Timișoarei! Ne este teamă să scriem mai departe… pentru că civismul în Timișoara nu mai există!

La mulți ani Timișoara, în anul Centenarului și al Patrimoniului European Cultural! În anul 2019, avem de sărbătorit propriul nostru Centenar, de care Bucureștiul va uita… cu siguranță!