Toate articolele scrise de SalvatiPatrimoniulTimisoarei

EVENIMENTE

Timisoara – un oras calculat, masurat dupa planuri bine intocmite

Cam asa era descrisa Timisoara in anul 1936. Timisoara are un aspect cu totul occidental. Bulevarde largi, luminoase, strazi drepte, parcuri vaste si gradini inflorite la fiecare pas, si pretutindeni o curatenie exemplara. Totul e calculat, masurat intocmit dupa un plan bine stabilit, de la linia impecabila a bulevardelor si desenul precis al straturilor de flori din gradinile publice, pana la sincronizarea matematica a timpului prin ceasornicele electrice, asezate la fiecare nod de circulatie si dirijate central de la Uzina Electrica. Spiritul economic primeaza nu numai in manifestarile vietii private ci si la conducerea publica a orasului, in chibzuita gospodarire e continuata prin traditie. Primaria Timisoara poseda intreprinderi a caror valoare se ridica la miliarde…In anii 30 municipiul Timisoara cumpara Cazarma Transilvania cu scopul de a o demola. Cazarma Transilvania ocupa o mare suprafata de teren in centrul orasului si impiedica evolutia fireasca a cartierului central.

In Timisoara anului 1890 erau 3344 de edificii cu parter, cu un etaj 243, cu doua etaje 118, cu trei si mai multe etaje 11. La anul 1900 erau 3830 cu parter, 263 cu un etaj, 136 cu doua etaje, 11 cu 3 si mai multe taje. La anul 1910 erau 4714 cu parter, 351 cu un etaj, 167 cu doua etaje, 11 cu trei si mai multe etaje.In anul 1914 Timisoara avea 4994 de edificii cu parter, 377 cu un etaj, 193 cu doua etaje si 26 cu trei si mai multe etaje.
In anul 1920 erau 5009 edificii cu parter, 379 cu un etaj, 195 cu doua etaje si 26 cu trei si mai multe etaje. In anul 1936 au fost inventariate 8964 de edificii cu parter, 722 cu un etaj, 249 cu doua etaje si 46 cu trei si mai multe etaje. In total la acest an erau 9981 edificii. Un Patrimoniu urias pentru o urbe din Romania!

EVENIMENTE

Timisoara isi pierde identitatea pe Bulevardul 16 Decembrie

Iată că se poate! În timp ce proprietarii apartamentelor de la etajul I. al imobilului de pe Bd. 16 Decembrie nr. 5 au mutilat clădirea, înlocuind ferestrele originale cu unele din material plastic, cei de la parter nu numai că au restaurant vechile rame, dar au refăcut şi vechile obloane ce conferă identitatea acestei clădiri. Dorim să subliniem faptul că ferestrele de tip termopan montate la etaj nu respectă in nici o forma vechilor ferestre, uşa dublă de la balcon cu blaturi simetrice a fost înlocuită cu una asimetrică, noile rame sunt mai mari decât cele originale, astfel distrugându-se ancadramentul din jurul ferestrelor la montarea noilor rame, iar de obloane nici vorbă.

Felicitări proprietarilor de la parter datorită cărora încă neputem închipui cu puţină imaginaţie aspectul iniţial al clădirii cănd era în întregime marcată de aceste obloane! Asta pentru ca fotografii cu aceasta cladire sunt extrem de rare…

EVENIMENTE

Un precedent periculos pentru Poarta arta?!

Imobilul de pe colţul străzilor Eugeniu de Savoya si Francesco Griselini a fost recent renovat. Ne bucură mult faptul că a fost salvată aceasta clădire din starea avansată de degradare în care se afla, cu atât mai mult cu cât prezenta fisuri structurale în zidărie. În timp ce faţada a fost restaurată cu atenţie, nu acelaşi lucru se poate spune despre poarta şi acoperişul metalice, care nu corespunde unui imobil istoric.

Deşi vechea poartă din lemn masiv nu prezenta detalii artistice ieşite din comun, considerăm că sunt tocmai aceste elemente precum detaliile ornamentelor, porţile, tâmplăria ferestrelor, acoperişurile, care împreună contribuie la păstrarea identităţii unei clădiri şi ale unui cartier istoric. Sperăm ca prin schimbare acestei porţi să nu se fi creat un precedent pentru schimbarea vechilor porţi din lemn masiv cu unele noi. Fara a fi considerati carcotasi, credem ca acestei porti trebuia sa i se dea o sansa. E ciudat ca nici o autoritate locala nu a considerat lipsa acestei porti un fapt nelalocul lui. Noi doar atragem atentia, nimic mai mult…

Ajunge investitiei greutatea ei.

RAPORT DE ACTIVITATE

Activitatea Asociaţiei Culturale Salvaţi Patrimoniul Timişoarei pe anul 2015

Asociaţia Culturală Salvaţi Patrimoniul Timişoarei reuneşte un grup de voluntari angajaţi în documentarea, protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului construit, a patrimoniului cultural, spiritual si intelectual din Timisoara si Banat. Mulţi dintre bănăţeni se mândresc cu Timişoara, puţini sunt cei care cunosc istoricul clădirilor din capitala Banatului, puţini sunt cei care cunosc cu adevărat istoria reală a Timişoarei, care din diferite motive a fost ascunsă nouă de regimul comunist.
Asociaţia Culturală Salvaţi Patrimoniul Timişoarei doreşte ca prin activitatea pe care o desfăşoară să prezinte publicului interesat, printr-o serie de articole şi filme documentare, istoria fiecărei clădiri de patrimoniu din Timişoara, istoria fiecărei personalităţi sau instituţii care prin activitatea desfăşurată a dus numele şi prestigiul oraşului în lume.
De multe ori, imobile de o importanţă majoră pentru urbea noastră au fost înstrăinate fără nici un fel de opoziţie din partea autorităţilor locale. Misiunea noastră este de a proteja patrimoniul istoric arhitectural al Timişoarei, ce cuprinde peste 14000 de cladiri, şi integrarea lui armonioasă în peisajul urban contemporan. Credem că dezvoltarea urbană a Timişoarei, trebuie, să includă conservarea şi restaurarea patrimoniului arhitectural. Din această cauză propunem: documentarea monumentelor istorice şi a ansamblurilor şi zonelor urbane cu valoare istorică arhitecturală, culturală şi ambientală; să împiedicăm demolări de imobile istorice, care au valoare ambientală, istorică şi culturală; stimularea participării civice la acţiunile de protecţie a patrimoniului; promovarea transparenţei decizionale a autorităţilor şi susţinerea dreptului cetăţenilor şi a comunităţilor locale de a fi consultate în legătură cu modificările din spaţiul urban.
Asociaţia Culturală Salvaţi Patrimoniul Timişoarei are statut juridic din 26 martie 2014.

Raport de activitate pe anul 2015

Activitatea în anul 2015 a început cu cererea de clasare în regim de urgenţă a imobilului de pe Bulevardul C. D. Loga nr. 46, în care în prezent funcţionează Institutul Francez. Cererea a fost aprobată de Direcţia de Cultură şi Patrimoniu a judeţului Timiş. Obiectivul clasării în regim de urgenţă al acestui imobil a fost preluat de Direcţia de Patrimoniu. În acest moment documentarea este finalizată şi a fost propusă Comisiei de Monumente.
Un alt obiectiv, care din păcate nu este atins, încă,  a fost Exproprierea Casei Muhle. Am cerut atât Ministerului Culturii cât şi Consiliului Judeţean Timiş să exproprieze acest imobil aflat într-o stare avansată de degradare. La cererea noastră un proiect de înfiinţare a Casei Memoriale Wilhelm şi Arpad Muhle şi al Muzeului Rozelor a fost depus de consilierul judeţean Marius Martinescu pe Ordinea de zi a Şedinţei Consiliului Judeţean Timiş din data de 12 iunie, dar nu a fost aprobat.
Cea mai mediatizată acţiune a Asociaţiei Culturale Salvaţi Patrimoniul Timişoarei a fost cererea pentru dezbatere publică depusă în baza Legii 52 împotriva Proiectului Amenajarea pasajului auto Piaţa Victoriei, Studiu de Fezabilitate pentru reorganizarea circulaţiei şi reproiectarea infrastructurii rutiere şi de transport public în centrul oraşului, pe Inelul I de circulaţie şi Plângerea prealabilă împotirva Hotarârii 427 din 16 octombrie, care a avut ca rezultat punerea faţă în faţă a societăţii civile cu Administraţia Municipiului Timişoara.

La toate aceste mari obiective ale activităţii noastre se adaugă 50 de sesizări cu privire la încălcarea Legii 422, adresate, atât Direcţiei de Urbanism a Primăriei Timişoara, Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu a judeţului Timiş, Biroului de Combatere a Criminalităţii contra Patrimoniului din cadrul Poliţiei Judeţului Timiş cât şi Poliţei Locale Timişoara. Adunate  suma amenzilor din urma constatărilor organelor de control sesizate de Asociaţia Culturală Salvaţi Patrimoniul Timişoarei se ridică la peste 35000 lei. Putem spune că şi noi am avut o contribuţie la Bugetul Municipiului Timişoara.

Din luna iunie a anului 2015 avem un parteneriat cu Muzeul Banatului. În strategia de dezvolatre a judeţului Timiş am propus un draft de proiect de înfiinţare al Muzeului Timişoarei. Sperăm sa se întample acest ideal. Avem proiecte începute alaturi de Neuromed, iar cel mai important proiect al Asociaţiei Culturale Salvaţi Patrimoniul Timişoarei este amenajarea unui sediu, pentru care deja am semnat un contract este vorba de imobilul din Piaţa Traian nr 4. Un spaţiu în care să ne desfăşuram activitatea pentru care ne-am înfiinţat. Pentru anul 2016 am incheiat un parteneriat cu cei de la Vodca Perfect, atât pentru amenajarea spaţiului închiriat cât şi pentru alte proiecte.

Mulţumim presei pentru că au fost alaturi de noi în faţa cărora facem o reverenţă. Iar sponsorilor le dorim viaţă lungă pentru că proiectele noastre să prindă radacini. Mulţumim pe această cale tuturor celor care cred în proiectele noastre.
Asociaţia Culturală Salvaţi Patrimoniul Timişoarei
22 Decembrie 2015

Asociaţia Culturală Salvaţi Patrimoniul Timişoarei

EVENIMENTE

Despre Turnuletele Bunului Simt si Dezbaterea Publica

Recent intr-un ziar on-line local , primarul Timisoarei, Nicolae Robu a spus despre Asociatia Culturala Salvati Patrimoniul Timisoarei ca: “Foarte multă lume văd că vorbește, inclusiv acești PROTECTORI<protectori ai patrimoniului Timișoarei, care cred că până acum au protejat turnulețe.” Daca primarul Timisoarei s-a referit la Turnuletele de Bun Simt, care inca mai strajuiesc Cetatea Timisoarei, asa este, le protejam! Dar daca s-a gandit la tunuletele cladirilor construite dupa Revolutia din 1989, pe care nu reuseste sa le demoleze desi au fost construite impotriva Bunului Simt si al Regulamentului de Urbanism, se insala. Pana acum, Asociatia Culturala Salvati Patrimoniul Timisoarei a adus cateva zeci de mii de lei la Bugetul Statului prin supravegherea Cetatii si a cartierelor istorice ale Timisoarei. Marturie ne stau raspunsurile, in scris, primite de la Institutiile Statului si de la Directiile subordonate Primariei Timisoara. Asta arata, ca munca noastra voluntara nu este in zadar. Chiar daca, primarul Timisoarei nu este informat de subordonati despre activitatea noastra noi mergem mai departe, pentru ca suntem convinsi ca lucrul bine facut da roade. De data asta, rodul muncii noastre este Dezbaterea Publica.

Mai jos sunt cateva din documentele care arata munca noastra voluntara depusa pentru protejarea patrimoniului Timisoarei.

Nimeni nu e mai presus de Lege!

urbanism1 urbanism3 urbanism4 urbanism5

Va reamintim ca la data adoptarii HCL nr. 427/16.10.2015 –  “Reorganizarea circulației rutiere pe Inelul 1 de circulație și reproiectarea infrastructurii rutiere și de transport public – Pasaj Piața Victoriei”, Asociatia Culturala Salvati Patrimoniul Timisoarei a depus, in scris, o solicitare pentru Dezbatere Publica, dar am fost ignorati. Dupa ce Hotararile Consiliului Local de la sedinta din 16 octombrie au fost publicate pe site-ul Primariei, am depus o Plangere prealabila la  Consiliul Local Timisoara in care am solicitat revocarea acestei hotarari pentru ca nu s-a respectat Legea 52/2003 – Legea Transparentei Decizionale. Am cerut si Institutiei Prefectului sa verifice legalitatea HCL nr. 427. La sesizarile noastre Dezbaterea Publica are loc in data de 2 Decembrie, la ora 16, la Filarmonica din Timisoara, la care invitam pe cei interesati sa participe pentru a scadea nivelul de barfe si afla informatii corecte despre studiul de fezabilitate intocmit pentru«Reorganizarea circulației rutiere pe Inelul 1 de circulație și reproiectarea infrastructurii rutiere și de transport public – Pasaj Piața Victoriei».

Asociatia Culturala Salvati Patrimoniul Timisoarei

EVENIMENTE

Asociatia Culturala Salvati Patrimoniul Timisoarei a cerut Institutiei Prefectului revocarea a doua Hotarari de Consiliu Local

Asociatia Culturala Salvati Patrimoniul Timisoarei a cerut Institutiei Prefectului Judetului Timis sa revoce Hotararea de Consiliul Local nr. 389/22.09.2015 privind apropbarea Studiului de fezabilitate Modernizarea strazilor cu piatra cubica din Municipiul Timisoara la care am adaugat o lista de sustinere semnata de timisoareni in majoritate arhitecti si Hotararea nr. 427/16.09.2015 privind aprobarea Studiului de Fezabilitate Reorganizarea Circulatiei Rutiere pe inelul I de circulatie si reproiectarea infrastructurii rutiere si de transport public Pasaj Piata Victoriei. La aprobarea ambelor proiecte de hotarari nu s-a respectat Legea 52 a Transparentei Decizionale.

Va reamintim ca la sedinta din 16 Octombrie 2016 a Consiliului Local Timisoara am depus in scris o solicitare de dezbatere publica pentru punctul 25 Aprobarea Studiului de fezabilitate Reorganizarea Circulatiei Rutiere pe Inelul I si reproiectarea infrastructurii ruitere de transport public Pasaj Piata Victoriei de pe ordinea de zi, dar am fost ignorati.