Asociatia Culturala Salvati Patrimoniul Timisoarei si-a exprimat dorinta de a concesiona strandul  Uszoda situat in Parcul Central din Timisoara printr-o solicitare trimisa, ieri, catre Directia Comunicare a Municipiului Timisoara.

Am motivat solicitare a noastra prin faptul ca in aceasta locatie s-au format mii de sportivi timisoreni care au adus prestigiu urbei noastre. Timisoara in alte vremuri era cunoscuta ca un oras al sporturilor pe apa, iar strandul Uszoda a intrat in memoria timisorenilor ca un spatiu dedicat sporturilor pe apa si asa ar trebui sa ramana.

Asociatia Culturala Salvati Patrimoniul Timisoarei poate capacita resurse pentru a reabilita aceasta locatie in doi ani de zile, iar din sumele obtinute dupa intrarea in exploatare sa contribuim la reabilitarea patrimoniului cultural construit al Timisoarei.

Asociatia Culturală Salvati Patrimoniul Timisoarei are urmatoarele observatii la:

Plan Urbanistic Zonal  ”MIXED USE – ZONA CENTRALA. Construire cladiri cu functiuni mixte: locuire colectiva, activitati administrative de administrarea afacerilor, financiar – bancare, comerciale (tertiare), culturale, de turism, parcaj colectiv public si privat”, Bd.. Mihai Eminescu nr. 2 – bd. C.D. Loga nr. 3, Timisoara, proiectant S.C. ANDREESCU & GAIVORONSCHI  S.R.L., beneficiar SC STUDIUM GREEN SRL.

Relaţia concept propus / memoria locului

La pagina 15 din memoriul de prezentare se afirmă că : „ Propunerea priveşte ca prioritate includerea memoriei locului în soluţie, încă din faza de concept volumetric.”

Întrebare: Întrucât în capitolul dezvoltarea conceptului şi în general nu se mai face referire la memoria locului, vă rog să explicaţi care este memoria locului pe care aţi luat-o în considerare şi cum se reflectă în conceptul propus?

De asemenea, cum se justifica din punct de vedere al memoriei locului favorizarea, respectiv integrarea / păstrarea în noul concept a anexei, adică a internatului liceului israelit şi nimic din clădirea liceului?

Relaţia concept propus / valori identificate şi studii de fundamentare

Studiul istoric propune trei variante de intervenţie asupra sitului în cauză:

1. Restructurarea parţială – prin lucrări care conduc la transformarea parţială a clădirii prin demolare şi reconstrucţie locală a unor componente inclusiv structurale şi redistribuiri de spaţii, consolidarea structurii fără modificarea suprafeţei construite totale, a închiderii şi volumetriei.
2. Restructurarea globală – prin lucrări ce conduc la transformarea de ansamblu a clădirilor ce ocupă în prezent cvartalul.
3. Demolare şi reconstruire – în funcţie de prevederile urbanistice pentru dezvoltarea zonei, în limitele aceleiaşi geometrii a lotului, păstrarea tipului de implantare, cu respectarea tipologiei de ocupare a terenului din zona centrală a oraşului.

În care dintre acestea se încadrează conceptul propus şi cum respectă indicaţiile acestuia, în mod concret.

Vă rugăm, de asemenea, să precizaţi concret ce anume se păstrează din actualele obiecte de arhitectură, ce anume se demolează şi reconstruieşte, ce anume se demolează şi se înlocuieşte.

Situl studiat face parte dintr-un ansamblu urban clasat ca monument istoric. Care sunt caracteristicile ansamblului urban valoroase (datorită cărora situl a fost clasat) care sunt integrare noului concept arhitectural urbanistic propus?

Fundamentare concept propus

Plan_incadrare_Eminescu_2

Întrucât sistemul de justificare pe baza căruia a fost elaborat conceptul arhitectural urbanistic prezentat este structurat de axele de perspectivă identificate de autori ca relevante dorim să facem observaţia că deşi ele contează atât de mult pentru conformarea propunerii nu sunt susţinute de nici un studiu, în schimb ele contrazic înţelegere istorică a modului de construcție a oraşului Timişoara, aşa cum detaliem în cele ce urmează:

Pentru ca anumite puncte de perspectiva care creează imagini reprezentative să fie percepute în realitate, simţul comun ne spune ca acestea trebuie să fie plasate pe axe accesibile unui număr mare de indivizi, adică ele trebuie corelate cu direcţii importante de circulaţie din oraş prin care se perindă un număr important de cetăţeni.  Întrebarea este dacă direcţiile de vizibilitate propuse se corelează cu astfel de circulaţii şi axe de circulaţie şi vizibilitate din oraş? De aceea vă rugăm să prezentaţi un studiu de percepţie care să includă simulări ale vizibilităţii de la nivelul ochiului trecătorului pe axele propuse cât şi să ne indicaţi care este estimarea populaţiei care ar percepe perspectivele propuse şi dacă aceasta ar fi reprezentativă sociologic pentru oraş.

Concept_propus_Eminescu_2

Întrucât conceptul propus are la bază aceste direcţii de perspectivă, întrebarea este ca în cazul în care, aceste direcţii de perspectivă nu sunt perceptibile, în realitate, ce se va întâmpla?

Punem aceste întrebări întrucât considerăm forţată evidenţierea acestor axe de perspectivă (mai ales că nu există nici un studiu pe care să se bazeze) şi realizate fără a se înţelege spiritul de construcţie în această parte a oraşului.  Considerăm că ele denaturează ţesutul urban actual al Timișoarei prin faptul că induc, în mod artificial, volumetrii care contrazic modul de construcţie nu numai al ansamblului urban clasat din care situl face parte, dar şi întregul mod de construcţie al zonei centrale a Timisoarei caracterizat de un  sistem închis care urmăreşte limitele de parcelă, creând axe de vizibilitate pe traseele de circulaţie dintre parcele şi nu transversal parcelelor aşa cum sugerează conceptul propus.

De asemenea, dorim să ne prezentaţi studiul care a stat la baza propunerii înălţimilor volumelor mai precis cum se corelează compoziţional şi simbolic clădiri care depăşesc sensibil clădirea primăriei, în cele mai apropiate puncte, când simţul comun nu simte decât că ar sufoca-o.

Concluzii

În concluzie, considerăm conceptul propus total inoportun şi în contradicţie cu valorile de pe situl studiat, dar şi cu oraşul şi dorim să cunoaştem pozitia oficiala fata de aceasta solutie a Directiei de Cultura Judeteana Timis si a Ministerului Culturii