Arhive categorie: COMUNICATE DE PRESA

COMUNICATE DE PRESA, PATRIMONIU

Am solicitat clasarea în regim de urgență a Podului de Fier din Lugoj

Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei a solicitat Direcției Județene pentru Cultură Timiș clasarea de urgență a Podului de Fier din Lugoj. Argumentul   pentru clasare este conform încadrării criteriilor stabilite de Norma metodologică de clasare și inventariere a monumentelor istorice (Ordinul nr. 2260/2008 al Ministerului Culturii și Cultelor privind aprobarea Normelor metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice).

Fotografie de la inaugurarea Podului de Fier din Lugoj, Colecția Gaidoș Cristian Oliviu

Podul de Fier din Lugoj  a fost un martor tăcut al procesului de urbanizare prin care a trecut Lugojul la începutul secolului XX, podul de fier peste râul Timiș reprezintă astăzi un reper arhitectural, atât pentru localnici, cât și  pentru turiștii dornicii să se familiarizeze cu istoria fostei “capitalei culturale a românilor bănățeni”  din periaoda dualistă. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe fondul dezvoltării economice a Lugojului, respectiv creșterea traficului dintre cele două comunități despărțite de râul Timiș, română și germană, s-a simțit nevoia înlocuirea punții de lemn, veche de două secole. Deși chestiunea unui pod nou a fost ridicată în 1887 în mandatul primarului Constantin Rădulescu, proiect s-a materializat abia la începutul anilor 1900, grație unui împrumut de 320.000 de coroane, pe care primăria l-a facut pentru ridicarea efectivă a podului. Licitația, la care s-au înregistrat 17 oferte, a fost câștigată de firma „MANDEL (Julius), HOFFMANN (Sándor) & QUITTNER (Vilmos)” din Budapesta (Nádor-u. 20), cu suma de 187. 807 coroane, restul banilor (din cei 320.000) fiind utilizati pentru construirea celor patru căsuțe de vămă, montarea lămpilor electrice, astfaltarea trotuarelor etc.  Lucrările au început în luna iulie 1901, circulația fiind deviată pe celălalt pod de lemn, numit al Economilor (unde se află podul de beton astăzi). Podul de fier are două deschizături de 35 metri fiecare, susţinute de un pilon central si cele două rambleuri. Are o structură din grinzi cu zăbrele, iar partea carosabilă, dublată de două trotuare, este aşezată pe legăturile ce unesc traversele (platelajul). Piesele din fier au fost fabricate la Uzinele StEG din Reșița și montate ulterior la Lugoj. Cantitatea de fier folosită la realizarea podului a fost de 185.554 tone. Inaugurarea solemnă  a avut loc  în  data de 31 august 1902, într-o zi de duminică la ora 11.

Deși podul a rezistat vremelnic la numeroase indundații ((1910,1912,1926,1949, 1966, 2000, 2020), starea lui s-a înrătățit in ultimul deceniu (anexă poze din iul. 2020). De la ultima verficare temeinică a podului (singura!), efectuată în 1962, când au fost întărite și completate niturile existente, s-au mai executat periodic lucrări superficiale de mentenanță care au vizat însă suprastructura podului: sablarea şi remedierea căii de rulare.  În aceste condiții, raporându-ne la valoarea arhitecturală a obiectivului, considerăm necesară clasarea lui ca monument istoric, respectiv urgentarea procesului de consolidare (structură metalică, picior de beton și zidărie) și conservare a bătrânului pod de fier.

Prin urmare, considerăm extrem de relevante atât vechimea podului, considerabilă din punctul nostru de vedere, dar și celelalte criterii indicate în cadrul prevederii legale de clasare a Podului de Fier din Lugoj. Din punctul nostru de vedere faptul ca acest pod nu este deja monument istoric este o scăpare și o eroare pe care dorim, prin efortul nostru și bunăvoința Primăriei Municipiului Lugoj, a Direcției Județene pentru Cultură Timiș, sa o reparăm.

Mulțumim domnului Cristian Ovidiu Gaidoș, muzeograf la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică din Lugoj,  pentru spijinul acordat în documentarea și studiul istoric preliminar necesar documentației de clasare.

COMUNICATE DE PRESA

Program Electoral – Ilie-Vasile Sîrbu, candidat independent pentru funcția de primar al Municipiului Timișoara

Ilie-Vasile Sîrbu, candidat independent pentru funcția de primar și consilier al Municipiului Timișoara

În urma acceptării candidaturii mele la funcția de primar și consilier al Municipiului Timișoara, de către Biroul Electoral de Circumscripție Timișoara, am ajuns să trăiesc prima zi a campaniei electorale. Mă simt obligat și onorat să vă mulțumesc pentru întreg sprijinul acordat în campania de strângere de semnături, pentru susținerea fermă în demersul meu electoral. Mă simt privilegiat că ați fost și sunteți alături de mine într-un moment foarte important pentru comunitatea noastră.

Program electoral:

Elaborarea de urgență a unui Plan Urbanistic General fără de care nu putem discuta despre dezvoltarea orașului nostru într-un mod armonios.

Declararea clădirilor din cartierele istorice ale Timișoarei ca utilități publice de interes local, pentru reabilitarea fațadelor conform Legii 422.

Demararea proiectelor „CASA MEMORIALA WILHELM şi ARPAD MUHLE” şi „MUZEUL ROZELOR” şi parcurgerea procedurii de expropiere pentru casa şi terenul aferent, situate pe Bulevardul Mihai Viteazul la nr. 3.

Îmbunătăţirea condițiilor de viaţa ale timișorenilor prin plantarea în jurul orașului a unor perdele de păduri cu soiuri de arbori autohtoni pentru ameliorarea efectelor poluării excesive.

Redresarea Societații de Termoficare a Timișoarei prin exploatarea apei termale. Pe cele 45 de hectare care aparțin COLTERM este posibilă dezvoltarea unei stațiuni balneare și a unui Aqualand funcțional în toate lunile anului, iar prin construirea unei stații de transformare, apa termală cu o temperatură de peste 90 de grade, ce va fi adusă de la o adâncime de 3.000 de metri, va încălzi agentul termic care poate ajunge la caloriferele a mii de locuințe din cartierele Timișoarei.

Revitalizarea Societații de Termoficare a Timișoarei COLTERM prin implementarea unui proiect care să dezvolte o Uzină de Gazificare care să acopere nevoile energetice ale Timișoarei prin utilizarea resturilor lemnoase, a nămolurilor de la stația de epurare, a deșeurilor din plastic, a deșeurilor menajere și a oricărui tip de deșeu care prin ardere se descompune rezultând gaz metan pe lângă alte gaze de ardere. Ambiția mea este de a eficientiza această companie prin ecologie, reciclare și protecția mediului. Pentru a pune în funcține acest plan de rentabilizare a companiei Colterm am intrat în legătură cu un consorțiu din Austria care se va implica în acest demers. Mai mult se vor strădui să găsească fonduri pentru a achita datoria istorică a COLTERM-ului. Timișoara a fost un oraș al premierelor și așa trebuie să rămână!

Construirea unui nou Spital Municipal, în condițiile în care Centrul Oncologic de pe Calea Torontalului va rămâne în proprietatea Ministerului Sănătății.

Construirea a unor puncte de primiri urgență pentru a degreva Spitalul Județean Timișoara și Spitalul Municipal.

Redresarea Societații de Termoficare a Timișoarei prin exploatarea apei termale. Pe cele 45 de hectare care aparțin COLTERM este posibilă dezvoltarea unei stațiuni balneare și a unui Aqualand funcțional în toate lunile anului, iar prin construirea unei stații de transformare, apa termală cu o temperatură de peste 90 de grade, ce va fi adusă de la o adâncime de 3.000 de metri, va încălzi agentul termic care poate ajunge la caloriferele a mii de locuințe din cartierele Timișoarei.

Anveloparea blocurilor mai vechi de 25 de ani. Majoritatea blocurilor de locuinţe prezintă un nivel scăzut de izolare termică, iar asta înseamnă facturi mari pentru încălzire.

Demararea procedurilor de închidere a fondului funciar pe teritoriul Municipiului Timișoara conform Legii 165/2013, pentru a opri retrocedările frauduloase în folosul grupărilor mafiote imobiliare.

Elaborarea Registrului Local al Spațiior Verzi într-o formă actualizată, pentru asigurarea calității vieții cetățenilor și pentru dezvoltarea proiectelor locale. Timișoara este orașul florilor, dar nu al mușcatelor la ghiveci sau al palmierilor.

Înființarea unor noi cimitire și extinderea parcelelor sau cimitirelor existente potrivit legii, cu respectarea documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului și a normelor sanitare.

Construirea unor noi grădinițe în cartierele mărginașe care să respecte toate normele sanitare.

Redresarea Societății de Transport Public Timișoara și reabilitarea liniilor de tramvai care în prezent sunt nefuncționale sau au fost dezafectate în urma deciziilor unor funcționari corupți și iresponsabili.

Reabilitarea și refuncționalizarea unor clădiri vechi prin transformarea lor în săli de spectacol. Regândirea spațiului pentru evenimente din Parcul Rozelor pentru a putea față unor spectacole de teatru, opera în aer liber.

Organizarea unui Festival Internațional de Muzică ”Ioan Ivanovici” care să se desfășoare în Timișoara – Galați – Novi Sad – Viena, coordonat din punct de vedere artistic de Andrei Ivanovicth, profesor la Universitatea din Sankt Petersburg, străstrănepotul lui Ioan Ivanovici, celebrul compositor al valsului ”Valurile Dunării”.

Organizarea unui festival de blues, care să se desfășoare în Piața Traian din cartierul istoric Fabric.

Revitalizarea sporturilor nautice, reabilitarea bazei sportive Uszoda, construirea unui stadion modern în Ronaț pentru echipa de Rugby. Dezvoltarea unei baze sportive cu clinici de recuperare pentru sportivi.

 

 

 

COMUNICATE DE PRESA

Reprezentantul nostru, Ilie-Vasile Sîrbu va candida ca independent la funcția de primar al Timișoarei

Prin prezentul comunicat, facem publică decizia asumării domnului Ilie-Vasile Sîrbu de a candida, ca independent, pentru funcția de primar al Municipiului Timișoara și la cea de consilier al Consiliului Local Timișoara. Susținem hotărârea reprezentantului nostru prin dreptul de a folosi numele Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei și activitatea întreprinsă în numele nostru. Membrii asociației se vor implica în acțiunea de strângere de semnături necesare pentru a intra în cursa electorală. De asemenea,  precizăm că orice  parteneriat cu diverse alte organizații, realizat de domnul
Ilie-Vasile Sîrbu, pentru a-și obține obiectivul propus, vor fi încheiate în nume propriu, nu și în numele organizației noastre. Noi îi dorim succes în această dificilă cursă electorală!
Decizia domnului Ilie-Vasile Sîrbu:
”Vă anunț faptul că am decis să-mi asum candidatura pentru funcția de primar al Municipiului Timișoara. Am luat această hotârâre, după o îndelungă cumpătare, la îndemnul membrilor și simpatizanților Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei. Implicarea mea în campania electorală se datorează și faptului că administrația locală și-a arătat adversitatea față de moștenirea patrimoniului cultural local, considerându-l neînsemnat. Consider că, atâta timp cât politica locală nu este orientată spre păstrarea identității Timișoarei, promovarea transparenţei decizionale a autorităţilor, cât și susţinerea dreptului cetăţenilor de a fi consultați în legătură cu deciziile importante ale orașului, respectul faţă de diversitatea culturală, o viziune clară în dezvoltarea Timișoarei, decizia de a candida la funcția de primar al Municipiului Timișoara este întemeiată.”


COMUNICATE DE PRESA, PATRIMONIU

Vandalismul, noul trend impus de Consiliul Local și Primăria Timișoarei

Termenul de vandalism vine de la membrii unei hoarde germanice, cunoscuți sub numele de vandali. Vandalii s-au așezat pentru o perioadă în zonele Banat şi Crişana. Ei au ocupat această zonă după retragerea romană, susține istoricul bizantin Iordanes, care a trăit pe vremea împăratul Constantin cel Mare. Vandalii vor părăsi teritoriul Daciei în anul 336, când vor porni spre vestul Europei, ajung în peninsula Italică unde fac nenorociri devastând Roma și tot ce le-a ieșit în cale, unde şi-au câştigat faima prin distrugerile masive pe care le-au făcut, mai ales prin distrugerea clădirilor, clătinând serios atotputernicul  Imperiu Roman.
Termenul de vandalism așa cum îl cunoaștem, astăzi, a apărut în anul 1793, menționat de Henri Gregoire, episcopul constituțional al orașului Blois (Franța), care a folosit cuvântul într-un raport pentru a desemna atitudinea distructivă a unei părți a armatei republicane, ca urmare a Revoluției Franceze.
Vandalul este cel ce urăște civilizația și distruge monumentele artelor. În zilele noastre, există un tip de vandalism cauzat de timp, dar și un vandalism cauzat de sărăcie și de ignoranță.  De exemplu, ceea ce se întâmplă în Timișoara – un oraș administrat de un Consiliu Local și de un primar care nu are capacitatea , fie din ignoranță, fie din prostie de a menține monumentele și siturile istorice așa cum se cuvine, sacrficându-le în numele unei dezvoltări în forță… cu efecte devastatoare asupra Patrimoniului Cultural Construit al Timișoarei. Dacă patrimoniul cultural este considerat „patrimoniu identitar”, atunci actele de vandalism pot fi considerate „crime împotriva umanității”. În concluzie, Primăria Timișoara din iresponsabilitate face o ”crimă împotriva propriului oraș”…
Pe lângă abandonarea clădirilor din zonele protejate ale Timișoarei, se adaugă și nesupunurea la decizia unui organ de control în cazul șantierului de modificare a troturarelor din zona centrală: Legea 50 , Articolul 24. Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda urmatoarele: b) continuarea executarii lucrarilor dupa dispunerea opririi acestora de catre organele de control competente, potrivit legii.(Directia de Cultura Timis in acest caz este organ de control)
COMUNICATE DE PRESA, PATRIMONIU

Zonele protejate ale Timișoarei  sunt supuse abuzurilor

România a adoptat documente internaţionale în domeniul conservării patrimoniului cultural, dar o realitate este şi faptul că acest gest s-a rezumat în mare parte la actul formal şi declarativ, nefiind urmat de adoptarea măsurilor legislative corespunzătoare pentru ca aceste convenţii să devină instrumente cu adevărat active de conservare a patrimoniului cultural. Pe scurt, în România adoptarea documentelor internaţionale nu a produs efecte reale. Viziunea generală asupra patrimoniului cultural, aşa cum este reflectată în Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030.
Se poate spune că, în timp ce la nivel european protecţia patrimoniului cultural este considerată o prioritate în cadrul unei dezvoltări durabile, în România, dincolo de o gesticulaţie abundentă, nu s-a acordat conservării şi punerii în valoare a patrimoniului său cultural un rol privilegiat, este în continuare dominată de tendinţa de a reduce patrimoniul cultural exclusiv la capacitatea sa de a produce efecte economice, de a fi subiect pentru turism.
Din cauza incoerenţei legislaţiei în vigoare, a carenţelor exprimate prin slaba şi ineficienta corelare dintre legislaţia principală şi legislaţia secundară, a absenţei unei politici clar şi coerent definită în acest domeniu. Slaba instruire a specialiștilor și insuficiența lor numerică fac ca protejarea Patrimoniului să ajungă aproape de zero. Instituțiile Administrației Locale nu fac nimic pentru a educa cetățenii în a-i conștientiza faţă de moştenirea materială şi imaterială a trecutului, patrimoniul cultural local.

Zonele protejate ale Timișoarei  au devenit un teren al abuzurilor care afectează identitatea locală. Pe scurt, Patrimoniul Timișoarei a devenit terenul de acţiune al celor care „distrug prefăcându-se a construi”.

Administrația locală de mai multe ori și-a arătat adversitatea față de măștenirea Patrimoniului Cultural Local, prin vocea primarului Timișoarei, considerându-l neînsemnat. Nu este nici o surpriză că Timișoara la acest moment nu are o politică locală orientată în vederea identificării, cercetării, protejării şi punerii
în valoare a patrimoniului cultural şi natural şi a evitării oricărei distrugeri. Atât timp cât  respectul faţă de diversitatea culturală lipsește nu ai cum să te aștepți la o abordare corectă în ceea ce privește protejarea Patrimoniului. Păstrarea şi transmiterea acestei moşteniri culturale nu este un obiectiv prioritar de Administrația Locală, iar cetățenii în lipsa unei educații în acest sens fac ce îi taie mintea distrugând, crezând că își fac bine. Pierderile suportate de patrimoniul cultural local compromit ireversibil supravieţuirea acestuia, nu s-a realizat încă o evaluare statistică a distrugerilor. Nu există o evaluare detaliată a situaţiei în care se află monumentele istorice aflate în proces de degradare, cu atât mai puţin a clădirilor valoroase care, deşi nu sunt înscrise în Lista monumentelor Istorice, formează repere importante ale peisajului cultural. Nu este exclus, ca să fim ultima generație care mai vede Patrimoniul Cultural Construit al Timișoarei în această variantă de stare avansată de degradare.
Atitudinea iresponsabilă față de Patrimoniul Cultural Construit al Timișoarei este concretizată prin demolări punctuale, intervenţii de „modernizare” incompatibile cu statutul clădirilor asupra cărora se aplică, implantări de edificii noi a căror prezenţă arhitectural urbanistică în zonele protejate desfigurează, până la distrugere, coerenţa pentru care acestea au fost clasate, au devenit imaginea dominantă a Municipiului Timișoara. Exemplul cel mai elocvent este Zona Protejată dealungul străzii Memorandului, care este complet schimbată față de momentul când a fost clasată ca Zonă Protejată.
Ataşamentul Primăriei Timișoara și a cetățenilor pentru „casele vechi” este compromis de perceperea acestora ca semne ale sărăciei, nicidecum ca paradigme ale unei tradiţii identitare capabile să susţină coeziunea socială şi să creeze bunăstare printr-o punere în valoare şi utilizare eficientă. Singura măsură reală a Consiliului Local este de a amenda, fără să recurgă la educația cetățenilor, ce este o obligație, și fără să înțeleagă că prin lipsa de interes și de o politică clară în acest sens, contribuie la desfigurarea Timișoarei, distrugând memoria culturală și istorică prin pierderea acestor clădiri, care sunt oglinzi ce ne reflectă istoria în prezent.
COMUNICATE DE PRESA, PATRIMONIU

Patrimoniul Cultural Construit al Timișoarei între amatorism, indiferență și lipsă de educație

Abandonul unor clădiri protejate pe o perioadă îndelungată, nu poate justifica vandalizarea lor de către localnici şi nici lipsa de reacţie şi responsabilitate a comunităţilor şi a autorităţilor locale, care transferă tacit şi în exclusivitate viitorilor prezumtivi proprietari obligaţia de protejare a acestor clădiri. De cele mai multe ori – pare să devină o regulă – este vorba de ignoranţă şi indiferenţă, fapte adoptate și de procurori în activitatea lor de cercetare a unor posibile fapte penale. Monumentele abandonate din cauza regimului de proprietate incert sunt lipsite de protecţie concretă din partea statului şi ignorate de administraţiile locale, suportând degradări şi vandalizări care le periclitează supravieţuirea.

 

Casa Muhle

 

Hanul la Trei Crai

Un tip de abuzare asupra căruia suntem datori cu un mare semnal de alarmă este acela al mutilărilor produse cu ocazia lucrărilor de îmbunătăţire a infrastructurii, cazuri în care cei care le execută nu manifestă nici un interes pentru ocrotirea patrimoniului naţional. Un exemplu emblematic este modul în care s-au montat firidele și țevile de gaz pe clădirile aflate în zonă protejată. Prin modul inadecvat de punere în aplicare, fără minte a unor necesități, alegându-se cea mai proastă soluție constituie o ameninţare la adresa patrimoniului cultural construit al Timișoarei, constituind o gravă încălcare a legii.

 

În cei șase de activitate am constatat că nu există o cunoaștere minimum obligatorie a istoriei oarșului necesară în special de către angajații Poliției Locale Timișoara și ai Direcției de Urbanism a Municipiului Timișoara, ca să nu mai vorbim despre faptul că Politica Consiliului Local Timișoara este fățiș impotriva protejării acestui patrimoniu construit așa cum a fost Protocolul dintre Consiliul Local și Fundația Caritatea, prin care primarul Timișoarei se angaja că va face toate efortulrile pentru declasarea celor două clădiri, fără a cunoaște Legile Republicii România. Nu am văzut o actiune clară prin care să se încurajeze înțelegerea potenţialului de bunăstare materială al patrimoniului pe care l-au abandonat şi importanţa acestuia pentru păstrarea identităţii locale şi naţionale în contextul unei dezvoltări de perspectivă. În pofida faptului că această realitate este de mult timp invazivă, Ministerul Culturii, Primăria Timișoara prin Direcția de Urbanism a Municipiului Timisoara nu au gândit un sistem de informare şi educare eficient pentru a susţine conservarea peisajului cultura urban în ansamblul său nici atunci când s-a aflat vestea că Timișoara o să fie Capitala Europeană a Culturii în anul 2021.