Ne uităm cum se dezlipesc părți din Timișoara pentru a fi înstrăinate. Privim cum clădiri emblemtaice stau să pice. Legea e facultativă pentru unii. Există un dezinteres față de patrimoniul cultural construit al Timișoarei. Consiliul Local Timișoara nu a dezvoltat un program clar de educare a populației în ceea ce privește Patrimoniul orașului. Nu s-a făcut nimic în a depista resurse financiare pentru a opri înstrăinarea unor clădiri importante pentru oraș, chiar și pentru instituția Primariei. Nu s-a luat în discuție vreodată valorificarea unor instalații de fabrici cu renume pentru comunitate, ce nu mai sunt întâlnite în alte părți. Observăm lipsa unor politici de stimulare a ONG-urilor care au inițiative în acest sens. S-au pierdut prin demolare o serie de imobile considerate „incomode”
Fabrica TURUL, BanatimConsiderăm că este necesar ca în Direcția de Urbanism a Municipiului Timișoara și în Direcția Județeană Pentru Cultură Timiș să fie angajați specialiști pe patrimoniu cultural construit, care să instituie politici adecvate de păstrare a identității arhitecturale și urbanistice a Timișoarei. Am constatat în cei pestre patru ani de activitate ai Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei lipsa unui personal calificat pe două ramuri esențiale pentru dezvoltarea Timișoarei, pe inginerie urbană și conservare-restaurare a patrimoniului. Cu tristețe spunem că în Direcțiile mai sus amintite se lucrează „după ureche”, deloc științific. Lipsesc investigarea științifică, studiul materialelor, metolodologia intervențiilor de conservare și restaurare și le mai lipsește o politică culturală clară, un management cultural și o planificare concretă teritorială, fapt dovedit de lipsa unui PUG actualizat.
Casa MuhleClădirile monument istoric, ansamablurile istorice, trebuie, protejate pentru că exprimă o dimensiune temporală, ele reprezentând trasăturile comunității noastre, şi indică dezvoltare economică, stabilitate politică, nivel de creaţie şi dialog cultural. Carta de la Veneţia, încă din 1964, se referă la conservarea monumentelor istorice, de aceea a dat o semnificaţie mai largă noţiunii de monument, ca o consecinţă a ofensivei urbanismului şi sistematizării, și a amplificat-o prin introducerea conceptelor de “centru monumental”, “ansamblu istoric”, “rezervaţie urbană”, “nucleul vechi urban”, “zonă peri-urbană veche”, “zonă de protecţie culturală şi naturală” şi altele. În acest sens, noţiunea de “monument istoric” cuprinde atât creaţia arhitecturală izolată, cât şi aşezarea urbană, care aduce mărturia unei civilizaţii anume.
Fabrica de ȚigăriÎn dicționarul Administrației Locale și a Direcției Județene pentru Cultură Timiș lipsește cuvântul Tezaurizare. Noile clădiri reabilitate nu sunt incluse în circuitul turistic al orașului, NU SUNT VALORIFICATE. Porțile acetor clădiri rămân închise pe vecie, iar curțile interioare devin un mister. Mediatizarea lor este inexistentă. De ce?! Pentru că domnii consilieri locali, direcțiile mai sus menționate Primăria Timișoara nu consideră fațadele acestor clădiri istorice protejate un bun al comunității. Din această cauză susținem că toate lucrările de reabilitare-conservare aflate în plină desfășurare sunt fără control de specilaitate. Totul e haotic, să mearga repede, spoială cu cocos, numai ca proprietarii să nu mai plătească superimpozitul. În ansamblu, pierderile orașului Timișoara sunt inimaginabile, dar se vor vedea după zece ani. Acțiunile de conservare neasistată au știrbit integritatea multor clădiri emblematice pentru Timișoara.
Bulevardul Eroilor de la Tisa nr. 8
Articolul 16 aliniatele 1 si 2 spun clar:”(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, (2) Nimeni nu este mai presus de lege.” Proprietarii imobilelor de pe strada Virgil Madgearu nr. 10, Bulevardul Eroilor de la Tisa nr. 8, Maihai Kogalniceanu nr. 1, Timocului nr. 17 sunt mai presus de Lege, pentru că îi ajută Direcția de Urbanism a Municipiului Timișoara și Inspectoratul de Stat în Construcții Timiș. La mulți ani, tovarăși!
