Toate articolele scrise de SalvatiPatrimoniulTimisoarei

”Valurile Dunării” s-au auzit pe malurile Begăi vestind începutul unei povești muzicale la Timișoara

În după-amiaza zilei de 27 noiembrie 2019, în Sala de Consiliu a Municipiului Timișoara a răsunat ”Valurile Dunării” vestind un moment istoric: Ioan Ivanovici a primit titlul de Cetățean de Onoare Post-Mortem. Viceprimarul Dan Diaconul a acordat această distincție stră-strănepotului Andrei Ivanovici, pianist de renume internațional. Momentul a mers la sufletul celor ce țin la Timișoara. Andrei Ivanovici, vizibil emoționat a spus: “Mă bucur foarte mult că mă aflu aici la Timişoara. Am aşteptat mult acest moment istoric. Am venit în această vară la Timişoara, să pregătesc acest eveniment. Mi-a plăcut foarte mult, e un oraş multicultural, am simţit o atmosferă foarte mistică. Chiar şi prezenţa mea aici se datorează unui mister, dar aşa a fost să fie, am fost atras de locurile străbunicilor mei”. Nu întâmplător spunem noi, concertul susținut la Sala CAPITOL a Filarmonicii Banatul din Timișoara a avut loc cu o zi înainte de ziua Sfântului Andrei, protectorul tuturor românilor și ziua de nume a lui Andrei Ivanovici.

 

În seara zilei de 29 noiembrie, în prezența unui public numeros, Andrei Ivanovici și-a arătat măiestria la fel și Orchestra Filarmonicii Banatul dirijată de Gheorghe Costin. Mai întâi, orchestra a cântat  Uvertura Hebridele de F. Mendelssohn, apoi a urmat concertul pentru pian și orchestră nr.1 de P. I. Ceaikovski în care Andrei Ivanovici a contopit sunetul pianului într-o armonie cu instrumentele muzicienilor conduși de maetsrul Gheorghe Costin. Publicul a fost fascinat de virtuozitatea interpretării strănepotului lui Ioan Ivanovici. La bis, Andrei Ivanovici a interpretat la pian valsul ”Valurile Dunării” vestind bănățenilor că la Timișoara a început o poveste muzicală ce va uni secole. Seara muzicală de la sala CAPITOL a Fialrmonicii Banatul s-a încheiat cu Simfonia nr. 4 de F. Mendelssohn.

 

Dincolo de orice cuvinte, zilele petrecute alături de Andrei Ivanovici au fost înălțătoare încărcate de emoție. Andrei Ivanovici este un om de o sensibilitate aleasă, un muzician în inima căruia bate o părticică din Timișoara.

 

Se cuvine să-i amintim pe cei care au făcut posbil ca aceste momente istorice să fie posibile la Timișoara: FILARMONICA BANATUL TIMIȘOARA – director, IOAN GÂRBONI, ASOCIAȚIA CULTURALĂ TIMIȘOARA CAPITALA EUROPEANĂ 2021, presedinte HORAȚIU RADA, CONSTRUCTIM, ASTORIA-STORM, PETRO VASELO, YOYO CAFE, COSMOPOLITAN ART, HOTEL TIMIȘOARA, LOGOS CONSULTING, GEORGE GĂINĂ, CRISTIAN ARDELEAN, LIA LUCIA EPURE, RADU BURCEA-IANCU, TITUS BĂLAN, RALUCA RUSAN, DUMITRIȚA UNGUREANU, VALERIA DOBROJAN și nu în ultimul rând presei care a prezentat cu acuratețe întreg filmul evenimentelor organizate de Asociatia Culturală Salvați patrimoniul Timișoarei.

 

Andrei Ivanovitch va concerta la Timișoara

Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei organizează împreună cu Filarmonica Banatul Timișoara și Asociația Culturală Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021, la sala Capitol a Filarmonicii,  în data de 29 Noiembrie 2019, ora 19, un concert în care va cânta Andrei Ivanovitch, strănepotul lui Iosif Ivanovici.

    

 

După o căutare de câțiva ani, l-am găsit pe Andrei Ivanovici cu ajutorul profesorului Radu Burcea de la Liceul ”Jean Louis Calderon”. Andrei Ivanovici a acceptat să cânte la Timișoara în memoria bunicului său, Iosif Ivanovici.

Andrei Ivanovici s-a născut la București, într-o familie cu rusi, sârbi și rădăcini românești. Numele de familie Ivanovici a obținut o popularitate largă mulțumită străbunicului său  Iosif Ivanovici  care a compus cunoscutul vals „Valurile Dunării”.

Educația sa muzicală timpurie a început la vârstă de șase ani când a fost acceptat la liceul de muzică in Bucuresti. Un an mai târziu, cu  recomandarea celebrului pianist român Valentin Gheorghiu, Andrei a plecat în URSS, unde a învățat la Conservatorul din Leningrad. Din în acest moment, viața lui a fost strâns legată de Rusia. Andrei Ivanovici și-a desăvârșit măiestria la Academia de Muzică din Moscova și la cea din Karlsruhe. În anii de studii, a primit multe premii la concursuri naționale și internaționale de pian pentru tineret. Andrei Ivanovici a lansat 15 CD-uri de muzică de Mozart, Debussy, Mussorgsky, Prokofiev, Shchedrin, Rachmaninov, Grieg și Chopin. Este Membru al Societății Chopin.  Din anul 2015, el a intrat in Consiliul Societății Rachmaninov. Concertează și predă cursuri de pian în întreaga lume, ca un adevărat navetist ce unește toate meridianele. Dar este legat sufletește de Conservatorul din Shanghai unde predă cursuri de măiestrie artistică.

Câteva din orchestrele cu care a cântat:

Orchestra Națională a Filarmonicii din Sankt Petersburg

Orchestra Simfonică Academică (Rusia)

Orchestra St. Petersburg

Orchestra Filarmonicii Baden-Baden,

Orchestra Filarmonicii din Osaka etc.

După 174 de ani, Iosif Ivanovici ”Luminează” Timișoara prin strănepotul Andrei Ivanovici

Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei organizează împreună cu Filarmonica Banatul Timișoara și Asociația Culturală Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021, la sala Capitol a Filarmonicii,  în data de 29 Noiembrie 2019, ora 19, un concert în care va cânta Andrei Ivanovici, strănepotul lui Iosif Ivanovici.

După o căutare de câțiva ani, l-am găsit pe Andrei Ivanovici cu ajutorul profesorului Radu Burcea de la Liceul ”Jean Louis Calderon”. Andrei Ivanovici a acceptat să cânte la Timișoara în memoria bunicului său, Iosif Ivanovici

 

Ioan Ivanovici s-a născut la Timişoara, în anul 1845. Iosif Ivanovici a ajuns, în 1858, copil de trupă în Regimentul 6 Infanterie Galaţi. În copilărie, a primit în dar un flaut pe care a învățat să îl mânuiască de unul singur. Mai târziu, a intrat copil de trupă în fanfara Regimentului 6 Infanterie din Galați. Aici ia lecții de clarinet sub îndrumarea lui Alois Riedl. Se dovedește a fi unul dintre cei mai talentați interpreți din regimentul său și este încurajat să studieze muzica la Iași, unde se va afla sub îndrumarea pedagogului Emil Lehr. Ulterior, va fi numit dirijor al mai multor formații de muzică militară. Trecerea spre clarinet a fost relativ uşoară, iar talentul său i-a determinat pe superiorii săi să-l îndrume să studieze muzica. A fost numit dirijor al mai multor formaţii de muzică militară. Întors la Galaţi, a urcat în grad, ajungând ofiţer în cadrul regimentului.

Cariera desfăşurată în ansamblurile militare i-a încurajat şi interesul pentru compoziţie, Ivanovici abordând genuri diverse, de la muzică militară (marşuri, piese pentru fanfară) la muzică uşoară (dansuri, precum vals, cadril sau polcă). Clarinetist, dirijor şi compozitor, Iosif Ivanovici a scris peste 350 de piese, unele dintre acestea figurând şi astăzi în repertoriul fanfarelor româneşti. În lume, Iosif Ivanovici a fost cunoscut în special datorită valsului „Valurile Dunării”, compus în 1880 şi interpretat pentru prima dată la Expoziţia Mondială de la Paris, în 1889, unde s-a bucurat de un succes fulminant.

Expoziția de la Paris 1889

”Valurile Dunării” a fost imprimată prima oară în 1880 de către editorul Constantin Gebauer, cu o dedicație pentru soția acestuia, Emma Gebauer. În 1886, compozitorul francez Emile Waldteufel, autorul „Estudiantinei”, a realizat o reorchestrare a piesei, variantă care va fi prezentată trei ani mai târziu la Expoziția Mondială de la Paris.

Din 116 compoziții candidate scrise de compozitori reputați, „Valurile Dunării” a fost aleasă pentru a fi imnul oficial al Expoziției Universale de la Paris din 1889, aceeași expoziție care a marcat și inaugurarea celebrului Turn Eiffel.

Universală de la Paris din 1889 a ținut din 6 mai până în 31 octombrie. Importanța evenimentului era dată și de aniversarea a 100 de ani de la Căderea Bastiliei. Special pentru acest eveniment a fost construit Turnul Eiffel care a servit în acel an ca drept arc de intrare la Expoziția Universală. Ulterior Turnul Eiffel a devenit cel mai cunoscut simbol al Franței la nivel mondial.

Alegerea valsului ”Valurile Dunării” să reprezinte Expoziția Mondială de la Paris din 1889 a făcut ca acestă să devină imediat cunoscut în întreaga lume, în mod special în Europa unde a devenit atât de celebru încât începuse adesea să fie atribuit în mod eronat lui Johann Strauss – fiul, un exponent al acelei perioade și cel care compusese un alt vals celebru – „Dunărea albastră”.

                                          

Andrei Ivanovici s-a născut la București, într-o familie cu rusi, sârbi și rădăcini românești. Numele de familie Ivanovici a obținut o popularitate largă mulțumită străbunicului său  Iosif Ivanovici  care a compus cunoscutul vals „Valurile Dunării”.

Educația sa muzicală timpurie a început la vârstă de șase ani când a fost acceptat la liceul de muzică in Bucuresti. Un an mai târziu, cu  recomandarea celebrului pianist român Valentin Gheorghiu, Andrei a plecat în URSS, unde a învățat la Conservatorul din Leningrad. Din în acest moment, viața lui a fost strâns legată de Rusia. Andrei Ivanovici și-a desăvârșit măiestria la Academia de Muzică din Moscova și la cea din Karlsruhe. În anii de studii, a primit multe premii la concursuri naționale și internaționale de pian pentru tineret. Andrei Ivanovici a lansat 15 CD-uri de muzică de Mozart, Debussy, Mussorgsky, Prokofiev, Shchedrin, Rachmaninov, Grieg și Chopin. Este Membru al Societății Chopin.  Din anul 2015, el a intrat in Consiliul Societății Rachmaninov. Concertează și predă cursuri de pian în întreaga lume, ca un adevărat navetist ce unește toate meridianele. Dar este legat sufletește de Conservatorul din Shanghai unde predă cursuri de măiestrie artistică.

Câteva din orchestrele cu care a cântat:

Orchestra Națională a Filarmonicii din Sankt Petersburg

Orchestra Simfonică Academică (Rusia)

Orchestra St. Petersburg

Orchestra Filarmonicii Baden-Baden,

Orchestra Filarmonicii din Osaka etc.

Administrația locală tot mai imună la clădirile de patrimoniu

În mobilul situat în Timișoara,  Bulevardul  Ion Dragalina nr. 14 aflat pe Lista Monumentelor Istorice cu TM-II-s-B-06098, Situl Urban ”Vechiul cartier Iosefin” se petrec fapte ce sfidează legile Republicii România și ale bunului simț. Un timișorean a simțit slăbiciunea autorităților statului și de la el putere a pus stăpânire pe un coridor comun și a ridicat o construcție fără nici un fel de Autorizatie de Construire ce rezistă până astăzi. Adrian Gabriel Anastasiei este proprietarul care a sfidat Administrația primarului Nicolae Robu. Deși, există o hotarâre a instanței care  dispune demolarea construcției, Primăria Timișoara rămâne pasivă la fel ca în cazul Casei Muhle. Ba, mai mult a fost depusă și o plângere penală împotriva acestuia , dar procurorul  a dispus neînceperea urmăririi penale pe motivul că: ”Adrian Gabriel Anastasiei nu a știut că imobilul unde a construit fără Autorizație este pe Lista Monumentelor Istorice.

Recent împotriva acestui timișorean s-au depus sesizări atât la Inspectaoratul de Stat in Constructii, Direcția Judeteană pentru Cultura Timis cât si la Direcția de Urbanism a Municipiului Timisoara. Singurii care au dat un raspuns concret a fost Directia de Urbanism a Municipiului Timișoara care a dat un ”AVERTISMENT” lui Adrian Gabriel Anastasiei, cu mențiunea  să aducă spațiul construit la forma inițială. De la Direcția Județeană pentru Cultură Timiș înca se așteaptă un răspuns.

 

Invitatie intalnire cu presa

Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timisoarei va invita, miercuri, 9 octombrie 2019, de la ora 11, la conferința de presă ce va avea loc la Spirit Cafe din Timișoara, strada F. Mercy nr 3. De această dată vom discuta despre  o constructie parazitara in curtea unui imobil aflat in zona de protectie din cartierul istoric Iosefin.

Vom anunța și organizarea unui concert in data de  29 noiembrie 2019, impreuna cu Filarmonica ”Banatul” din Timișoara.

 

Va multumim!

Școala de dirijori de la Timișoara – 1934

Explozia de coruri și fanfare țărănești din satele bănățene în perioada interbelică a ridicat semne de întrebare în ceea ce privește calitatea muzicii produse. O seamă de coruri și fanfare erau instruite și conduse de țărani ce-și așteaptă o pregătire temeinică întru ale muzicii. Soluția pentru a acoperi acest neajuns a fost înființarea unei Școli de dirijori la Timișoara în sala Conservatorului Comunal din oraș, pe seama tinerilor țărani, dornici de a se perfecționa în materie de muzică și în practica instruirii și a dirijării.

Astfel, la 15 februarie 1934, s-a inaugurat primul curs al Școlii de dirijori, cu 40 de candidați, veniți din  toate colțurile Banatului. Cursurile au fost predate de către următorii dascăli: Iosif Velceanu (administrație, inspcție, studierea partiturilor, dirijarea), Ioachim Perian (teorie și sulfegii), Vadim Șumski (teoria instrumentelor, instruirea și dirijarea fanfarei), Thadeus Dippert (instrumente de alamă), Carol Schankula (instrumente de lemn), Ioan Crișan (Armoniu).

Înființarea acestei școli a întrecut așteptările la care s-au angajat inițiatorii pentru că nivelul cultural și muzical al corurilor și fanfarelor plugărești s-a ridicat cu o treaptă mai înaltă, misiunea lor a fost atinsă pentru că  ”Banatul cântă din adânc de vreme: cântă vesel sau cântă trist, dar cântă toate satele și prin toate vârstele” – Iosif Velceanu