O statuie realizată în anii 1850, de un arhitect celebru în întreaga Europă, a fost părăsită printre cruci, iar mutarea ei este deocamdată imposibilă. Însuşi împăratul Franz Joseph a fost cel care a pus piatra de temelie a monumentului, în anul 1852.

Monumentul Victoria, cunoscut şi sub numele de Coloana Fidelităţii, reprezintă dovada de recunoştinţă a împăratului austriac Franz Joseph, faţă de trupele locale care au apărat Timişoara timp de 107 zile, în perioada 1848-1849, în faţa ameninţării maghiare. De altfel, însuşi împăratul Franz Joseph a fost cel care a pus piatra de temelie a monumentului, în anul 1852. Un an mai târziu, Coloana Fidelităţii a fost dezvelită oficial în centrul Timişoarei, în Piaţa Libertăţii.

Puţini timişoreni ştiu că monumentul a fost realizat de faimosul architect Josef Kranner, cel care, printre altele, a restaurant şi extins Sfîntul Vitous din Palatul Hradčany din Praga. De asemenea, statuile Coloanei Fidelităţii au fost realizate de sculptorul Josef Max, „responsabil” şi pentru una din statuile care împodobesc celebrul pod Carol din Praga.

De-a lungul timpului, o parte din basoreliefurile monumentului au fost îndepărtate, statuia centrală a fost distrusă şi se află în Muzeul Banatului, fără cap, iar în anul 1936 resturile coloanei au fost mutate din Piaţa Libertăţii în Cimitirul Eroilor, din Calea Lipovei, unde se găsesc şi astăzi.

Asociaţia „Ariergarda”, din Timişoara, face eforturi pentru mutarea valorosului monument în centrul oraşului, într-o zonă care i-ar conferi vizibiliate şi unde ar putea fi admirată de turişti, sau chiar de timişorenii care habar nu au despre existenţa ei.

„S-au făcut dezbateri mai demult, cu Facultatea de arhitectură, cu Primăria, toţi au fost de acord să aducem statuia în centru, proiectul e deja făcut. Dar între timp au venit alegerile, s-au schimbat oamenii din Primărie şi acum nu-i mai interesează”,

a explicat scriitorul şi profesorul Daniel Vighi, preşedinte al Asociaţiei Culturale „Ariergarda”.

Lavinia Bălulescu

Articol preluat de pe www.historia.ro.

Monumentul Fidelităţii Piaţa Libertăţii (arhivă)

„Coloana Fidelității” a fost dăruită în 1853 Timișoarei de către împăratul Francisc Iosif I ca semn al recunoștinței sale pentru rezistența manifestată în timpul Revoluției și luptei pentru libertate din 1848-49. ”Presupunem că sunteți informat despre faptul că în forma sa originală, monumentul preamărea prin mai multe figuri alegorice devotamentul populației orașului față de casa de Habsburg, iar revoluționarii maghiari erau reprezentați de personaje hidoase. De asemenea, cu siguranță aveți cunoștință despre faptul că la insistențele populației maghiare a orașului, în 1855, figurile monstruoase au fost îndepărtate, iar în 1936, autoritățile române din acel timp au mutat monumentul în cimitirul din Calea Lipovei”, explică liderii UDMR. Ei îi atrag atenia primarului Nicolae Robu, printr-o scrisoare deschisă, că se opun inițiativei care, în opinia lor, ”reînvie idei și principii depășite, de asemenea, lezează demnitatea maghiarilor din oraș, din județ, din regiune și din întreaga Românie”.

Monumentul Fidelităţii

Coloana urmează să fie montată în chiar centrul Pieței Bălcescu care mâine dimineață intră în reorganizare, startul lucrărilor urmând să fie dat de primarul orașului, la ora 10.30.

”Noi, conducătorii UDMR din județul Timiș, în calitate de reprezentanți ai comunității maghiare din oraș și din județ, luăm act cu profundă îngrijorare și respingem hotărât această inițiativă, care reînvie idei și principii depășite, de asemenea, lezează demnitatea maghiarilor din oraș, din județ, din regiune și din întreaga Românie. În opinia noastră, gestul reinstalării monumentului nu contribuie în niciun fel la imaginea Timișoarei moderne, cel mai mare oraș al porțiunii occidentale a țării, iar semnificația lui periclitează obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană, pentru care candidează orașul. În Europa secolului al XXI-lea nu putem fi competitivi cu principii din secolul al XIX-lea, iar Banatul, renumit pentru toleranța sa etnică nu își poate permite să-i fie pusă sub semnul întrebării alinierea la valorile Europei. Minoritățile etnice autohtone din Banat, ca și înțelegerea și respectul reciproc apărut între ele în cursul tradițiilor și conviețuirii seculare sunt niște valori ale meleagurilor noastre, care le deosebesc de celelalte regiuni ale țării și care au contribuit semnificativ la dezvoltarea județului și orașului în care trăim. Reinstalarea monumentului echivalează cu negarea diversității, a respectului etnic și al realizărilor pozitive ale trecutului comun. Prin urmare vă adresăm solicitarea de a vă retrage inițiativa și de a nu plasa în spațiul public un simbol care este jignitor pentru comunitatea maghiară a orașului”,

transmit Halász Ferenc, președintelr UDMR Timiș și Molnár Zsolt, deputat UDMR în Parlament, în scrisoarea deschisă adresată edilului Nicolae Robu.

www.pressalert.ro

Nicolae Robu si ministrul au vizitat si analizat mai multe spatii ale armatei si ale primariei.

„Toate locatiile de care noi nu mai avem nevoie pe sistem militar nu le vom tine sa se degradeze”

, a spus Mircea Dusa, la Timisoara.

Ministrul Apararii, Mircea Dusa, a venit joi, de dimineata, la Timisoara, unde a vizitat Spitalul Militar, un spital clasificat gradul 3.

Se fac demersuri pentru clasificarea ca spital gradul 2. Primarul Timisoarei, Nicolae Robu, vrea sa mute sectia de Dermatologie a Spitalului Municipal si grupul de saloane dedicat celor ce fac radioterapie în saloane din Spitalul Militar. Primarul Timisoarei, Nicolae Robu, a descoperit ca terenul si cladirea de pe el apartine administratiei locale, dar conducerea Spitalului Militar nu vrea sa stea de vorba cu directorul de la Spitalul Municipal pentru a se întelege asupra mutarii acestor sectii. Desi când a aflat ca Spitalul Militar este al primariei Nicolae Robu a spus ca nu va cere chirie unitatii sanitare, când a auzit ca nu vor sa discute cu conducerea municipalului pentru mutare Robu a spus ca se poate ajunge si pâna la solicitarea unei chirii Spitalului Militar.

“Daca exista posibilitati de a disponibiliza vreun spatiu în locatiile pe care MApN le are în Timisoara catre municipalitate, atunci o vom face”

Desi toti asteptau ca ministrul sa faca lumina în aceasta problema, cel putin la nivel declarativ Mircea Dusa nu a spus nimic legat de acest subiect, desi plimbarea prin spital a facut-o acompaniat de primarul Timistoarei, Nicolae Robu. „Ministerul Apararii Nationale nu are foarte multe spitale, are destul de putine în tara, care trebuie sa asigure sanatatea atât a cadrelor militare cât si a rezervistilor. Necunoscând aceasta unitate militara, doar din exterior, poti sa-ti faci o imagine falsa. Daca treci prin aceasta cladire lucrurile se schimba. Îi felicit pe cei de la spitalul militar pentru felul în care au actionat pentru reamenjarea cladirii”, a spus Mircea Dusa, la Timisoara. Dusa spune ca spitalul are dotari medicale, instrumentarul medical e în concordanta cu conditiile cerute. „Sunt o persoana a dialogului. Este si domnul primar în institutie. Am vrut sa analizam mai multe proprietati ale armatei, iar daca noi consideram ca aceste terenuri si locatii pot fi date administratiei, atunci le vom da. Daca exista posibilitati de a disponibiliza vreun spatiu în locatiile pe care MApN le are în Timisoara catre municipalitate, atunci o vom face”, a spus ministrul.

Spitalele militare au misiuni separate, misiuni militare, care nu le pot rezolva spitalele civile.

Mircea Dusa, la Timisoara

În ceea ce priveste siutatia Spitalului Militar, ministrul a spus ca „cei care sunt abilitati de lege sa faca acest lucru, sa clarifice situatia proprietatii, a cladirii, o vor face”.

„Toate locatiile de care noi nu mai avem nevoie pe sistem militar nu le vom tine sa se degradeze. Acum, spre deosebire de anul trecut, avem o alocare de capital pentru spitalele militare dubla. Spitalele militare au misiuni separate, misiuni militare, care nu le pot rezolva spitalele civile”, a spus ministrul. Dupa ce au vizitat spitalul militar, primarul si ministrul au mers sa viziteze si Clinica de Dermatologie, apoi la Garnizoana. Concluzie intermediara – Spitalul Militar e al României… “Analizam mai multe solu?ii ?i o vom lua pe cea mai buna. Nu m-am razgândit, am spus de la început ca vom cauta cea mai buna solutie”

, a spus Nicolae Robu

www.ziuadevest.ro

La începutul lunii martie, Primaria Timisoara a reusit sa obtina în instantele de judecata din oras o hotarâre presedintiala prin care familia de tigani care detine Casa Muhle este obligata sa conserve acest loc.

Desi, initial, tiganii se angajasera sa faca aceste lucrari de bunavoie, acest lucru nu s-a întâmplat pâna ce primaria nu a obtinut o hotarâre judecatoreasca. Luni, 18 martie, tiganii au împânzit curtea Casei Muhle cu muncitori, care se prefaceau de zor ca lucreaza. Acesti muncitori trebuie sa construiasca un acoperis sau sa puna o copertina deasupra acestei importante case din Timisoara, pentru ca acest edificiu sa nu se mai degradeze. Arhitectul sef al Timisoarei, Sorin Ciurariu, a declarat ca marti, 19 martie, directia pe care o conduce s-a deplasat la Casa Muhle pentru a vedea cum lucreaza muncitorii angajati de familia de tigani. „Am fost chiar si eu personal la fata locului, pentru a vedea ce se întâmpla. Înca nu am rezultate concrete despre ce se întâmpla acolo. Cert este ca proprietarul acestei case trebuie sa respecte ordonanta presedintiala, care îl obliga sa conserve si sa protejeze acest loc. La finalul lucrarii, vom face noi verificari, pentru a vedea daca locul este bine protejat, a spus Sorin Ciurariu. Primaria Timisoara a obtinut ordonanta presedintiala în instanta, în data de 5 martie. Instanta a obligat familia de tigani care detine Casa Muhle ca în termen de 10 zile de la comunicarea ordonantei sa execute lucrarile de protejare a acestui edificiu. În cazul în care masurile de protejare nu ar fi fost puse în aplicare de catre proprietar, în termenul fixat, lucrarile ar fi fost preluate si executate de municipaliitate, pe cheltuiala pârâtului. Ordonanta presedintiala a fost emisa în conditiile existentei unui proces civil între Primaria Timisoara si Stancu Ionel, care prevede obligatia proprietarilor de a readuce monumentul în starea initiala. În paralel, exista doua plângeri penale pentru nerespectarea autorizatiei de constructie, respectiv pentru nerespectarea legii monumentelor istorice.

www.ziuadevest.ro